În România, din 10 pacienţi ai clinicilor de chirurgie plastică, 2-3 sunt bărbaţi. Politicieni, actori, oameni de afaceri, soţi trimişi de soţii nemulţumite depun în faţa medicilor cereri din cele mai variate, însoţite uneori de un aviz psihologic. Ce fel de operaţii estetice îşi fac bărbaţii români?

În ultimii cinci ani, de două ori mai mulţi bărbaţi români au trecut pragul unei clinici pentru a se supune unei proceduri de corectare estetică. Din dorinţa de a rămâne mereu în competiţie, bărbaţii au devenit tot mai conştienţi de aspectul lor.

Numeroase studii arată că joburile cele mai bune şi salariile cele mai mari le capătă persoanele care arată bine. Iar chirurgia estetică este un mijloc la îndemână pentru a întineri peste noapte, pentru a redeveni traşi ca prin inel, pentru a avea trupul pe care nu l-au avut poate niciodată, pentru a-şi îmbunătăţi stima de sine şi încrederea. Costă mai mult ca un abonament la sală, dar are rezultate aproape instant – un aspect foarte apreciat în vremurile în care totul trebuie să se petreacă ACUM.

„Numărul pacienţilor bărbaţi ce au suferit intervenţii chirurgicale a crescut exponenţial de la an la an, deşi nu se apropie încă de numărul femeilor”, spune dr. Silvia Stănculescu,  medic specialist în chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă de la clinica Metamorphosis din Bucureşti. „Chirurgia estetică la bărbaţi este în ascensiune. În practica mea, reprezintă 20-25%, în creştere uşoară faţă de anii trecuţi”, afirmă şi dr. Adina Alberts, managerul clinicii Care Zone din Bucureşti. Chiar dacă nu se cunosc cifre oficiale la nivel naţional, o estimare a medicilor situează numărul bărbaţilor care au beneficiat numai anul acesta de corectare chirurgicală la 1.500-2.000.

Vârsta medie a acestor pacienţi „este de 35-40 de ani, au studii universitare şi fac parte din clasa de mijloc sau superioară”, completează dr. Călin Doboş, chirurg estetician la  clinica Hyperion din Galaţi şi în Bucureşti la Centrul Medical Focus.

În topul celor mai frecvente operaţii la care apelează bărbaţii se găseşte cea pentru mărirea penisului, dar şi cele pentru corectarea nasului şi a urechilor.

Cele mai noi proceduri şi cele mai ciudate cereri

„Pacienţii noştri solicită six-pack: vibrolipoaspiraţie cu liposculptura musculaturii abdominale, rinoplastie (chirurgia reparatorie a nasului), blefaroplastie – corecţia pleoapelor, otoplastie - corecţia urechilor, ginecomastie, lifting facial, precum şi proceduri nechirurgicale de reîntinerire, cum sunt injecţiile cu toxina botulinică şi cele cu acid hialuronic”, declară dr. Silvia Stănculescu. „La fel ca în statisticile americane şi europene”, mai precizează specialista. Procedura cea mai nouă este varianta rafinată a lipoaspiraţiei clasice – vibrolipoaspiraţia, care permite extragerea unor cantităţi mai mari de grăsime, o recuperare mult mai rapidă, iar durerile sunt mai reduse ca nivel de disconfort.

„În ultima perioadă am aplicat tot mai des microlipofilingul, atât la bărbaţi cât şi la femei”, spune dr. Adina Alberts. Tehnica aceasta presupune recoltarea şi injectarea ulterioară de grăsime proprie în zone în care este nevoie de volum şi de reparaţii. „Am injectat grăsime la nivelul feţei, de la pleoape până la bărbie, am pus grăsime la nivelul mâinilor (în cazul mâinilor îmbătrânite, la care devin evidente osatura şi sistemul tendinar); am introdus grăsime sub cicatrici cu diverse localizări, pentru a le îmbunătăţi aspectul. Grăsimea este un suport pentru celulele stem, celule care reprezintă viitorul în multe domenii medicale. Acestea au menirea de a repara ceea ce este stricat în zona în care sunt transplantate.

Tehnicile moderne de prelevare şi utilizare a celulelor  stem, utilizarea controlată a hormonilor de creştere, apariţia laserelor cu tehnologie şi aplicaţii avansate alături de dezvoltarea şi diversificarea produselor injectabile reprezintă, după părerea mea, viitorul în medicină, în general, şi în cea estetică, în special. Prevenirea îmbătrânirii va trece pe primul loc în abordarea acestei specialităţi” mai spune dr. Adina Alberts.

„«Toate-s vechi şi nouă toate »”, comentează dr. Călin Doboş, vorbind despre cele mai noi proceduri posibile. „Se fac operaţii de mult, dar se mai creşte succesul lor prin noi descoperiri. Nu s-a inventat ceva special, doar se perfecţionează tehnicile pentru un rezultat mai frumos şi de mai lungă durată: implant de pectoral, mărire de penis, modelarea trupului prin reaşezarea grăsimii – se îndepărtează unde e în exces şi se

pune unde e prea puţină - cu nişte rezultate spectaculoase.” Printre cererile mai puţin obişnuite, medicul din Galaţi menţionează „rinoplastia (reconstrucţia nasului) în care să se păstreze, totuşi, caracterul familial - uşor cocoşat, nu însă o cocoaşă mare. Sau liftingul de pomeţi asociat cu injectarea de grăsime în cearcăne - un efect teribil de întinerire!”

 

Operaţii dificile şi precauţii obligatorii

„Una dintre cele mai elaborate proceduri este cea supranumită lifting corporal, care se face după intervenţiile gastrice în vederea slăbitului”, spune dr. Horia Şiclovan, medic specialist în chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică la Spitalul MedLife-Genesys din Arad. „După chirugia obezităţii, care presupune fie fixarea unui inel gastric de silicon, fie introducerea unui balon sau chiar bypass-ul gastric, pacientul slăbeşte foarte mult şi vine la noi pentru îndepărtarea excesului de piele de la nivelul abdomenului, coapselor, braţelor etc. Operaţia este foarte elaborată, durează câte 6-7 ore, duce la pierderi masive de sânge. Dacă vasele de sânge sunt subţiate, iar pacientul mai este şi fumător, deja vorbim de riscuri reale.”

Dr. Şiclovan recomandă pacienţilor săi să renunţe la fumat cu cel puţin o lună, două înainte de operaţia estetică. „Nicotina produce vasoconstricţie, fenomen ce poate provoca necroza tegumentară, ca şi complicaţie post operatorie.”

Pe anumite porţiuni, pielea nevascularizată moare. Chirurgul din Arad recomandă ca viitorii pacienţi să se informeze asupra tuturor riscurilor posibile şi să urmeze indicaţiile medicului.

„Dintre riscurile liftingului corporal trebuie amintite hemoragia, infecţiile, acumularea de fluide (hematoame, seroame), vindecarea vicioasă, întârziată a plăgilor, necrozele tegumentare, cicatricile extinse (aproape inevitabile când se elimină zone tegumentare mari), iregularităţi ale conturului corpului, alterarea sensibilităţii în regiunea operată (amorţeală) precum şi riscurile asociate anesteziei. Deşi rezultatul liftingului corporal este vizibil aproape imediat, rezultatul definitiv, final, poate fi apreciat la câteva luni de la intervenţie.”

Tot mai mulţi bărbaţi bat la uşa cabinetului de chirurgie plastică, mai spune dr. Horia Şiclovan, care are pacienţi din ţară, dar şi mulţi români care trăiesc şi lucrează în Occident sau, în proporţie mai mică, străini.

„Cam o treime din pacienţii mei vin de peste graniţă”, spune el. „Cei mai mulţi solicită modificări legate de aspectul feţei şi anume chirurgia nasului, a urechilor clăpăuge, a pleoapelor lăsate. Dar nu întotdeauna corecţiile privesc aspectele estetice – foarte adesea rinoplastia poate fi în primul rând funcţională, dacă pacientul are probleme de respiraţie.”

„Să vezi bărbaţi într-o clinică estetică este ceva obişnuit”, afirmă dr. Leonard Dumitrescu, medic primar chirurgie plastică. „Mulţi dintre ei sunt politicieni. Aşa cum îi vedem la clinicile de întreţinere ori în sălile de fitness, apelează şi la bisturiu. Imaginea contează!”

 

Bărbaţii sunt obiectivi şi stoici

Se tem bărbaţii de operaţiile acestea, care nu au un caracter obligatoriu, nu sunt dictate de necesitate sau de vreo urgenţă medicală? „Bărbaţii nu sunt fricoşi când vine vorba de operaţii. Nu-i sperie. Acceptă riscuri, suportă bine operaţiile. Mai degrabă s-ar uita puţin straniu când vine vorba de ace, de injecţii. De exemplu, o propunere de injecţie cu toxina botulinică le-ar apărea mai stranie...

Dar de durerile post-operatorii nu se tem deloc, le suportă foarte bine”, mai spune Călin Doboş. „Bărbaţii sunt obiectivi şi stoici. După operaţii, în general, femeile sunt atente la tot felul de lucruri. Bărbaţii suportă şi tac, nu se vaită, nu cer. Dacă îi întrebi la câteva ore de la operaţie «Îţi fac un calmant?», îţi răspund: «Da, bine, fă-mi...».”

 

CE POŢI CORECTA PRIN CHIRURGIE ESTETICĂ?

Iată ce intervenţii uşoare îşi fac bărbaţii: injectări în pomeţi şi cearcăne cu toxina  botulinică sau acid hialuronic, cu efect antirid; circumcizii; mărire de penis prin îngroşare. Printre operaţiile mari, se numără rinoplastia (corectarea nasului), otoplastia (corectarea urechilor clăpăuge, care se face de la vârsta de 7 ani), blefaroplastia (pleoapele căzute), lipoaspiraţie de talie (eliminarea grăsimii din dreptul taliei) ori a bărbiei duble; ginecomastie (corectarea sânilor), lifting facial, lifting corporal după ce pacientul a slăbit masiv. În Occident, mai există un tip de intervenţie populară printre bărbaţi, dar care încă nu a devenit un trend în România: implantul de pectoral, biceps sau gambe.

 

PREŢURI ŞI OPERAŢII GRATUITE

Preţurile operaţiilor estetice realizate de chirurgii români sunt de două, trei ori mai mici decât în Occident, de aceea o treime dintre pacienţii clinicilor private din Bucureşti, Cluj sau Arad sunt străini - atraşi nu doar de preţ, ci şi de priceperea medicilor. În cazul străinilor, procentul pacienţilor bărbaţi vs. femei este mai mare: 30-35 %. Cele mai cerute proceduri sunt abdominoplastia, liposucţia şi rinoplastia. De pildă, pentru un abdomen suplu, pacienţii trebuie să plătească în jur de 4000 de euro (faţă de 9000 în Germania), iar remodelarea nasului costă între 1400 şi 3000 de euro (preţurile pleacă de la 3000 euro în Franţa). Otoplastia se plăteşte în medie cu 600 euro, iar blefaroplastia variază între 600 şi 1200 euro, în funcţie de cât este de extinsă (dacă e doar pleoapa superioară sau şi cea inferioară). Ginecomastia costă în jur de 1200 euro. În România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate acoperă costurile operaţiilor estetice cu efect terapeutic, cum ar reconstrucţia sânilor, după cancer, sau operaţiile de bypass gastric. În ambele cazuri, operaţia nu îi costă nimic pe pacienţi, dar trebuie să achite materialele (proteza cu ser, inelul gastric). CNAS acoperă şi corectarea gratuită a defectelor la buze, nas sau urechi la copiii sub 18 ani. Micşorarea chirurgicală a sânilor este o altă operaţie considerată terapeutică şi decontată de stat, dacă pacienta acuză dureri severe de spate sau afecţiuni ale pielii.