În mijlocul Oceanului Atlantic, la mare distanţă de Cabo da Roca, cel mai vestic punct al Europei continentale, se află un grup de insule care satisface pe deplin visul căutătorilor de peisaje mirifice, de linişte şi de relaxare. Azorele nu sunt foarte prietenoase fiţelor, nici amatorilor de decibeli daţi la maxim, ci doar acelora care caută natura intactă, lume rurală şi lucruri elementare. În Azore se ajunge greu, dată fiind distanţa lungă, dar odată înfăţişat acolo se înfiripă un sentiment de permanentizare. Portughezii au fost şi sunt unicii stăpâni, iar civilizaţia lor s-a impregnat definitiv în cele nouă insule ale arhipelagului.


Stăpânirea portugheză, instalată încă de la finele secolului al XV-lea, a împins civilizaţia occidentală până în mijlocul Atlanticului şi astfel se face că Europa a câştigat un spaţiu care îi conferă multe elemente de unicitate. Există în Azore 50 de specii endemice de plante, tot aici se găsesc singurele plantaţii de ceai şi ananas din Europa, iar Portugalia se bucură de un pisc de peste 2.300 de metri, inexistent în partea sa continentală. Peisajul locului este dominat de vegetaţie luxuriantă, dealuri domoale, lacuri încastrate în cratere inactive de vulcan, pajişti abundente, sate tradiţionale şi oraşe istorice. Localnicii sunt foarte credincioşi şi acest aspect este foarte vizibil prin numărul mare de biserici baroce sculptate în bazalt, capelele în colori ţipătoare şi numeroasele festas prin care sunt slujite obiceiurile şi credinţa. Din cauza originii lor vulcanice, Azorele oferă iubitorilor soarelui plaje cu nisip negru, ceea ce poate crea un disconfort vizual destul de evident. „Când te gândeşti la Azore, prima oară te duce gândul la un loc exotic. Nu este chiar aşa. Verdele este pretutindeni, din cauza climei şi, nu de puţine ori, vezi vite lăsate libere pe pajişti. E tare ciudat să vezi plajele acelea negre, ce par la prima vedere neospitaliere. Însă pentru mine, atracţia principală din Azore au constituit-o conurile vulcanice. Există un loc numit Lagoa das Furnas, unde se află izvoare calde şi nişte cazane de noroi fierbinte. Localnicii pregătesc mâncarea în cuptoare amplasate în pământ. Am servit o specialitate numită cozido, adică legume şi carne de pui, vită şi porc fierte în acele cuptoare”, povesteşte Angela Dumitru, manager al unei companii de distribuţie.

Fabrică de legende


În legătură cu Azore s-au creat de-a lungul timpului câteva legende, iar numele provine de la o greşeală. Marinarii ajunşi aici în secolul al XV-lea au confundat vulturii, aflaţi în număr mare în arhipelag, cu şoimii, azores, şi au numit insulele Azore, după numele păsării închipuite. S-a crezut apoi că locul e o relicvă a fostei Atlantide a lui Platon, întrucât respecta indicaţia geografică „dincolo de coloanele lui Hercule”, adică strâmtoarea Gibraltar. Azorele, deşi aflate la o distanţă apreciabilă de coastele continentului, au fost un izvor de talente culturale portugheze şi, foarte interesant, au dat lumii al treilea cotidian din istoria Europei, O Azoriano.

Arhipelagul este constituit din nouă insule, iar cea mai mare şi principala atracţie turistică o reprezintă São Miguel. Aici se află capitala Ponta Delgada, oraş aşezat lângă numeroase mici conuri vulcanice aflate pe dealurile alăturate. Locul e plin de biserici baroce şi găzduieşte o casă faimoasă, numită Casa de Carlos Bicudo, construită în stil baroc şi cu o faţadă cu sirenă. În nord-vestul insulei se găseşte Caldeira das Sete Cidades, „Cazanul celor Șapte Oraşe”. „Sunt două lacuri gemene ivite, se spune, din lacrimile unei prinţese îndrăgostite de un păstor, dar hărăzită de tatăl său unui prinţ dintr-un regat îndepărtat. Priveliştea este spectaculoasă la lumina soarelui, pentru că unul din lacuri este albastru, iar celălalt verde”, spune avocatul Andrei Marin Ștefan, care a călătorit recent în Azore. Se spune că numele de Sete Cidades vine de la cele şapte oraşe ale dispărutei Atlantida.

São Miguel se poate străbate într-o singură zi cu o maşină închiriată (preţurile sunt rezonabile, iar drumurile sunt foarte bune). Drumul te poartă prin plantaţii de ananas, unde vizitatorii sunt bine veniţi. „Într-una din fermele de aici am băut probabil cel mai bun suc de ananas din viaţă”, susţine Angela Dumitru.


Între spectacolul naturii şi tradiţie

A doua insulă din arhipelag ce atrage turişti este Terceira. Localităţile sale sunt amplasate de-a lungul coastei, în timp ce interiorul este stăpânit de un peisaj sălbatic. În partea sudică a insulei se află cel mai frumos oraş din Azore, Angra do Heroismo, intrat în patrimoniul mondial. Urbea, afectată de un puternic cutremur în 1980, îşi păstrează farmecul datorită catedralei, străzilor, bisericilor şi castelelor sale. La vest de Terceira, se găseşte un grup de insule – São Jorge, Faial şi Graciosa – unde priveliştile uimitoare fac casă bună cu satele adormite, pline de case albe şi legate prin cărări înguste. „Paradoxal sau nu, îndeletnicirea principală a localnicilor nu pare să fie pescuitul, ci creşterea animalelor, în special a vitelor. Viaţa în aceste sate se învârte în jurul acestei ocupaţii”, afirmă avocatul Andrei Marin Ștefan. Lângă grupul celor trei se află insula Pico (vârf) pe care se găseşte cel mai înalt munte al Portugaliei, de 2.351 metri. Înghesuite între pereţi de piatră, pe această minusculă insulă se cultivă vii pentru producerea de vinuri locale.

DRUM LUNG
Un drum din România până în Azore ia ore bune şi e musai nevoie de minim o escală. Cea mai indicată opţiune o reprezintă un zbor până la München şi de acolo până la Ponta Delgada, iar preţul unei curse dus-întors trece de 500 de euro. Alte variante sunt zbor Bucureşti- Lisabona şi de acolo mai departe spre Azore, cu TAP Portugal, compania aeriană din Portugalia.