In unele zone din Elvetia circula o vorba: „E imposibil sa te insori cu o fata fara vie”. Este o caracterizare perfecta a unei bogatii mai putin stiute a tarii celebre pentru ciocolata, banci, ceasuri si muntii ei. Terasele urca adesea pana in varf, pe portiuni aparent imposibile. In nordul Lacului Leman, insa, acestea dau impresia ca se scufunda in apa. E zona teraselor viticole de la Lavaux, sit UNESCO. 
 
După o oră de mers pe autostrada ce pleacă de la Geneva spre Lausanne și merge mai departe spre Sion, în inima Elveției, de pe coasta Lacului Leman se zărește un peisaj plin de terase viticole ce împresoară sătucuri vechi din piatră, neatinse de arhitectura modernă. Totul se derulează pe o distanță de vreo 30 de kilometri în cantonul Vaud, între cunoscutul oraș Lau­sanne, situat în nordul lacului, și castelul Chillon.
Zona este străbătută intens de rute și poteci care se afundă printre vii și care ajung adesea în pivințele (caveaux) și la hanurile situate la tot pasul, zise pintes. Sunt podgorii din vremea romanilor, dar puse în valoare de mănăstirile benedictine și cisterciene din secolul al XI-lea, o perioadă în care o bună parte din Eu­ropa nu exista.

Pasionații de licori pot nutri speranțe deloc deșarte că aici au de-a face cu băuturi fine, etichetate astfel prin standarde de calitate. În beciurile locului se găsesc vinu­rile Dézaley, Calamin, Epesse sau Sant-Saphorin, celebre în Țara Cantoanelor. În hanurile adiacente ele pot stropi o masă copioasă, alcătuită din cârnați cu ceapă în saramură (saucis­son), brânză de munte, șuncă, cârnați cu varză (saucisses au choux), sau păstrăv pescuit din lacul de alături. De cele mai multe ori priveliștea teraselor din Lavaux cuprinde albastrul Lacului Leman (cunoscut și sub numele de Lacul Geneva) și panorama munților de pe malul opus, situați în Franța.

În tot acest areal, întins pe 830 de hectare, unde nimic nu pare atins de sute de ani, vinul are importanța sa primordială. UNESCO a inclus regiunea în patrimoniul mondial în 2001, astfel încât azi Lavaux are același statut pe care îl au Mare Zid Chinezesc sau templul Taj Mahal din India. Viile de aici s-au alăturat, astfel, altor șase sit-uri elvețiene recunoscute ca atare; printre ele: orașul vechi din Berna, Mănăstirea St. Gallen și castelele din Bellinzona.

În unele zone din Elveţia circulă o vorbă: „E imposibil să te însori cu o fată fără vie”. Este o caracterizare perfectă a unei bogăţii mai puţin ştiute a ţării celebre pentru ciocolată, bănci, ceasuri şi munţii ei. Terasele urcă adesea până în vârf, pe porţiuni aparent imposibile. În nordul Lacului Leman, însă, acestea dau impresia că se scufundă în apă. E zona teraselor viticole de la Lavaux, sit UNESCO.
 
Cum se ajunge

Din România cea mai bună modalitate de a ajunge la Lavaux este avionul până la Geneva, cu schimbare la Zürich, la preţuri ce pornesc de la 240 de euro, dus-întors, iar de acolo există trei posibilităţi: pe autostradă, cu o maşină închiriată, care costă de la 80-90 de euro pe zi, plătibili în franci elveţieni; cu autobuzul din Geneva, sau cu trenul luat în două tranşe, una până în Lausanne şi a doua până la Cully, o localitate din Lavaux. Nu există excursii organizate din România, cu excepţia unei aventuri pusă la cale de Peter Schmidts, proprietarul 1001 Adventures. În fiecare lună august acesta organizează un curs de supravie.uire pe gheţar în Alpii Bernei şi care are drept bonus viile din Lavaux. „Vreau să promovez obiective incluse de UNESCO în patrimoniul universal, iar Lavaux este unul din ele”, susţine Schmidts.

În inima zonei Lavaux

Satele au ieşit din pamânt odată cu viile, susţin oamenii locului. Printre acestea - Chexbres, Epesses, Cully, Saint-Saphorin, Chardonne, Rivaz şi multe altele şi-au pastrat farmecul neatins. Un tren special, zis Chemin des Vignes, a fost pus în funcţiune în 1990 şi este un mijloc excelent de a strabate meandrele lacului şi viile de pe coasta. O varianta mult mai sănătoasă este mersul pe jos sau cu bicicleta, pentru ca distanţele nu sunt foarte lungi. De la Ouchy-Lausanne până la Cully e un drum de doua ore şi jumătate. La Cully are loc în fiecare lună aprilie un festival de jazz la care se adună 40.000 de spectatori. Acesta completează cu brio mult mai faimosul festival de la Montreux, localitate situată nu foarte departe. În toată regiunea se găsesc peste 40 de hoteluri, de 3, 4 şi 5 stele, iar tariful pentru o noapte porneşte de la 60 de euro până spre 150 de euro. În satul Grandvaux se găsesc două locaţii foarte căutate de turişti: pivniţele de la Maison de la Crausaz şi Hanul Relais de la Poste. La aceasta din urma un meniu tradiţional costă de la 47 de franci elveţieni, iar unul în care este inclus şi un vin autohton porneşte de la 98 de franci elveţieni.

La extremităţile regiunii Lavaux se găsesc oraşele Lausanne, un fermecător melanj de rural şi cosmopolit, şi Vevey, locul în care a trăit mulţi ani diva Greta Garbo după ce s-a retras din cinematografie în plină glorie în anii ’40.
 

Transport din România:

Avion
cursă Swiss Air București-Geneva cu escală la Zürich – 240 de euro, dus-întors
 
Tren
Geneva-Laussane-Cully – 11 franci elvețieni
 
Închiriat mașină
de la 90 de euro/zi, din Geneva
 
Cazare:
60 de euro (3 stele)
150 de euro (5 stele) /noapte/persoană)
 
Gastronomie:
cârnați cu varză (saucisses au choux)
păstrăv din Lacul Leman
gogoși cu brânză (Malakoffs)
brânzeturi și șuncă
 
Vinuri:
din soiul Chasselas - Dézaley, Calamin, Epesse, Sant-Saphorin