Deşi este un produs fără valoare nutritivă, ce se adresează strict plăcerii gustative, zaharul a devenit un element cheie al industriei alimentare. Toţi cei care îl folosesc în produsele lor nu vorbesc însă şi despre efectele adverse, deloc puţine. 

Considerat pe vremuri condiment, zahărul a devenit într-un timp destul de scurt un ingredient omniprezent în alimente. Cunoscând slăbiciunea oamenilor pentru gustul dulce, industria alimentară a introdus zahărul în cele mai neaşteptate alimente: pâine, mezeluri, sosuri, muştar, murături, produse fast-food, snack-uri, băuturi răcoritoare sau alcoolice, produse de panificaţie, condimente, produse lactate. 

„Zahărul îmbunătăţeşte şi intensifică gustul oricărui produs. După câteva minute de contact cu un aliment, papilele gustative nu-i mai sesizează gustul, dar în prezenţa zahărului, ele devin din nou sensibile. Cu alte cuvinte, zahărul este un potenţiator de gust, deoarece permite percepţia celorlalte gusturi”, spune Mihaela Bilic, medic nutriţionist.

Zahărul cere zahăr

Consumul de zahăr duce la o creştere bruscă a glicemiei, care determină eliberarea de insulină din pancreas. Insulina scade glicemia şi depozitează glucoza sub formă de grăsime în celulele adipoase. Cu cât se descarcă mai multă insulină, cu atât glicemia va scădea mai rapid, ducând la nevoia unui nou aport de glucide, adică poftă de dulciuri. Variaţiile glucozei din sânge determină pierderea controlului asupra adevăratei senzaţii de foame şi determină apariţia senzaţiei de leşin din cauza poftei de dulce. Un produs bogat în zahăr consumat izolat, în afara meselor, provoacă o creştere puternică a glicemiei, urmată apoi de nevoia unui nou consum. „Nicio formă de zahăr nu este
mai sănătoasă decât zahărul alb rafinat. Aceleaşi două molecule de glucoză şi fructoză există în toţi agenţii de îndulcire: zahăr alb, brun, brut, invertit, melasă sau miere, sirop de trestie de zahăr, de arţar sau de porumb. Niciuna dintre aceste substanţe nu are calităţi nutritive superioare, în afară de aportul caloric semnificativ”, explică Mihaela Bilic.

Copiii trebuie feriţi de contactul cu zahărul de la cele mai mici vârste, deoarece preferinţele alimentare de mai târziu se formează în copilărie. Contrar convingerii generale, copiii nu au nevoie de ciocolată şi dulciuri pentru a se dezvolta armonios, iar zahărul nu îi face mai deştepţi şi nu le aduce o dovadă de iubire. „Zahărul   este un produs inutil în alimentaţia umană şi dacă adulţii doresc să-l consume este strict pentru plăcerea personală şi pe propria răspundere, dar la copii trebuie interzis cu desăvârşire”, declară Mihaela Bilic.

Supraconsumul

Adăugat în alimente bogate în grăsimi – prăjituri, mezeluri, produsefast-food, semipreparate – stimulează nevoia de consum a acestora şi duce la un aport excesiv de calorii. Creşterea incidenţei obezităţii este atribuită în mare măsură şi sucurilor. Un litru de băutură răcoritoare conţine 30 de cuburi de zahăr, dar caloriile corespunzătoare nu pot fi percepute şi utilizate ca energie de metabolism, de aceea se depun sub formă de grăsime de rezervă. Cele 400-500 de calorii dintr-un litru de suc nu produc saţietate şi nu ţin de foame, iar organismul nu sesisează că trebuie să micşoreze aportul alimentar total în funcţie de acest consum.

Un risc pentru sistemul nervos

Când scade nivelul de glucoză în sânge, hormonii glandelor suprarenale ar trebui să corecteze acest nivel. Dar aceştia au nevoie de vitamine şi minerale pentru a funcţiona, în special de vitaminele B. Zahărul vine neînsoţit de aceste substanţe, aşa că organismul le preia din alte organe şi celule. Primul afectat este sistemul nervos şi de aceea apare oboseala, nervozitatea, somnolenţa, anxietatea. „Efectul imediat al zahărului este de supraexcitare a sistemului nervos. Este cunoscut efectul zahărului asupra comportamentului copiilor sau al adulţilor: devin brusc gălăgioşi şi agitaţi, râd  mult, fără motiv, sau ţipă, dar ineficient, dezordonat, incapabili să se concentreze. Acest efect este scurt, fiind urmat de scăderea glucozei din sânge şi lipsa de vitamină B, ce provoacă senzaţia de foame, de sfârşeală, de oboseală, de depresie, somn sau tristeţe fără motiv”, ne spune Vasile Ardeleanu, medic specialist în apifitoterapie şi acupunctură. 

Efectele "drogului"

Fiind un produs rafinat, cu o puritate de 99,9 %, zahărul este complet lipsit de vitaminele, mineralele şi proteinele necesare pentru metabolizarea lui în organism. În sfecla de zahăr proporţia de zahăr este de 15-20%, iar în trestia de zahăr de 12‑20%, având toatesubstanţele necesare  pentru metabolizarea corespunzătoare în organism. „Efectul rafinării este similar cu cel al obţinerii drogurilor: macul este o plantă din natură, inofensivă ca atare. Prin extracţie şi concentrare se obţine opiumul, iar apoi, prin rafinare mai departe se obţine heroina. Efectul zahărului este acelaşi ca al alcoolului sau al drogului: relaxare, visare, senzaţia de eliberare de poveri,  de libertate.

Zahărul dă dependenţă şi cu cât consumi mai mult, cu atât simţi nevoia de mai mult, iar renunţarea este la fel de dificilă ca în cazul alcoolui sau drogurilor”, spune Vasile Ardeleanu. Deoarece nu este declarat oficial un drog periculos, tot ce se poate face este evitarea sa în alimentaţia zilnică. Este greu, deoarece ne naştem cu slăbiciunea pentru gustul dulce, iar creierul nostru nu poate funcţiona decât cu glucoză. Este de preferat să luăm glucoza necesară creierului din pâine, paste făinoase, mazăre, orez, morcovi.


Pericolele din apa minerală


De teama nitratilor si a microbilor din apa de la robinet, dedicam o felie serioasa din bugetul familiei apei din comert. Dar stii ce bei? Afla care sunt pericolele din apa pe care o cumperi.

Calciu, magneziu, sodiu, hidrogencarbonat, nitrati, nitriti si reziduu sec la 180º C... – sa ridice mana cine a avut 10 la chimie. Si daca nu faci parte din aceasta elita, cum deslusesti informatiile criptate pe etichetele (acolo unde exista aceste etichete) sticlelor de apa din magazine Tiparite cu litere foarte mici si incomode pentru persoanele cu deficiente de vedere, elementele de pe eticheta sunt totusi singurul scut de protectie impotriva bolilor si intoxicatiilor care pot fi provocate de apa.

Citeşte aici articolul integral



Pericolele din carnea de pui

Carnea de pui recomandată în toate dietele şi regimurile pare să fi devenit noul inamic culinar al românilor. Specialiştii ne explică dacă avem dreptate sau nu. Hormonii de creştere şi antibioticele din alimentaţia păsărilor, bacteria Campylobacter – acestea sunt considerate noile ameninţări alimentare. Fiecare sezon vine cu o nouă restricţie, aşa încât niciun aliment nu mai pare sigur sau sănătos.

Cu ani în urmă s-a constatat că folosirea făinurilor de peşte în hrana păsărilor duce la o creştere accelerată în greutate. Folosirea antibioticelor creşte pofta de mâncare şi determină, de asemenea, creşterea accelerată a păsărilor.

Citeşte aici articolul integral