Performanţele sunt din ce în ce mai reduse, activitatea fizică şi psihică pare o povară. Astenia de primăvară afectează anual milioane de oameni, mai ales în mediul urban. Ce e de făcut?

„Astenia de primăvară este o formă de depresie sezonieră, care apare la trecerea dintre iarnă şi primăvară, atunci când creşte brusc luminozitatea în timpul zilei, iar temperaturile se modifică de la o zi la alta. Este vorba despre o stare de slăbiciune generală a  organismului, manifestată prin oboseală cronică, ce poate antrena însă insuficienţe funcţionale multiple”, explică medicul psihoterapeut Amelia Dumitrescu, de la Institutul Român de Psihoterapie Integrativă.

Astenia ne afectează atât latura fizică, cât şi cea psihică, intelectuală sau sexuală. Sunt rare cazurile în care toate aceste forme nu interacţionează între ele, spun psihologii. Astfel, scăderea potenţialului fizic duce la scăderea potenţialului sexual; o mică depresie psihică provoacă o scădere a capacităţilor intelectuale şi nu numai.

În general, cea mai frecventă formă este astenia de primăvară, pentru că foarte mulţi dintre noi consumăm pe perioada iernii prea puţine vitamine. Lipseşte lumina solară, care este esenţială pentru starea de spirit, şi multe persoane preferă să stea în casă pe perioada sezonului rece. „Lipsa aerului sănătos şi curat, încălzirea artificială a încăperilor, lipsa de mişcare în aer liber, la care se adaugă o alimentaţie săracă în vitamine, cu multă carne, grăsime, duc la încărcarea sângelui cu o serie de toxine. Acesta este de fapt principalul vinovat – intoxicarea”, spune Amelia Dumitrescu.

Care sunt simptomele?
Astenia de primăvara se manifestă prin apariţia stărilor de anxietate, iritabilitate, pierderea interesului pentru activităţile curente şi greutate în concentrare; senzaţia de neputinţă şi scăderea vizibilă a randamentului la serviciu. Aşa poţi explica uneori de ce suferi de cefalee, palpitaţii, nervozitate, scăderea memoriei şi comportament labil. Cele mai multe persoane care resimt astenia de primăvară sunt obosite încontinuu, lipsite de energie, au stări de somnolenţă şi poftă exagerată de mâncare. „Asociate în concepţia populară cu depresia, asteniile se deosebesc de orice tip de disfuncţii depresive, care sunt caracterizate tocmai prin perturbări ale somnului şi lipsa poftei de mâncare”, precizează psihoterapeuta. Modificările merg mai profund de atât, fiind influenţat negativ chiar şi  sistemul imunitar, motiv pentru care răcelile şi virozele sunt curente la aceste persoane.

Starea de oboseală se menţine la cei cu astenie chiar dacă au parte de somn suficient şi odihnă corespunzătoare şi chiar dacă ziua nu a fost deosebit de încărcată. Percepţia mediului înconjurător este schimbată, devin intoleranţi la lumi nă, la zgomote; se plâng de vâjâieli în urechi, senzaţii de ameţeală, iar vederea le este înceţoşată.

Uneori, oboseala se instaurează la cel mai mic efort (cum ar fi mersul) sau la un efort susţinut (urcatul scărilor), apar palpitaţiile, gâfâi, simţi cum îţi pulsează tâmplele, oboseala îţi cuprinde muşchii, care încep să te doară şi te simţi epuizat. Într-o proporţie
mai mică, cei afectaţi de astenie pot avea manifestări de depresie sau de anxietate (ai un sentiment de nelinişte, de teamă, fără motive obiective).

Cine este predispus la astenie?
Toate categoriile de vârstă sunt vulnerabile în faţa asteniei, dar în special persoanele foarte active profesional, copiii şi bătrânii. De regulă, femeile sunt mai afectate decât bărbaţii. „Multă vreme cauza asteniei a fost considerată exclusiv lipsa de vitamine sau minerale, dar se pare că la baza ei stau mai multe mecanisme. Adaptarea la regimul de temperatură şi lumină al primăverii poate fi dificilă pentru persoanele sedentare, fiindcă atât corpul, cât şi psihicul sunt solicitate. Persoanele meteo-dependente pot fi şi ele foarte afectate. În plus, primăvara amplifică starea de emotivitate, influenţând în principal femeile”, punctează dr. Cristina Pufan, medic generalist.

Astenia este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care se solicită o consultaţie medicală, mai spune ea. Anual, milioane de oameni suferă de această formă de slăbiciune, mai ales în mediul urban.

Este la îndemâna ta să eviţi apariţia surmenajului, a stărilor de oboseală îndelungată, spun psihologii de la Institutul Român de Psihoterapie Integrativă. Ai nevoie de un program raţional de viaţă şi muncă în care să nu existe „nopţi pierdute”, abuzuri de toxice (tutun, cafea, alcool, medicamente), o alimentaţie completă în care trebuie să predomine produsele naturale cu o suplimentare în perioadele critice (de suprasolicitare) a aportului de proteine (lapte, carne, peşte, ouă) şi glucide (fructe, miere, dulciuri).

Foloseşte-ţi timpul liber cu grijă, consideră-l ca pe un dar şi gândeşte-te ce poţi face pentru tine în acest interval. Cuprinde întotdeauna activităţi fizice ca gimnastica, înotul, tenisul, mersul cu bicicleta, turismul alpin, spectacole recreative.
După perioadele de încordare îndelungată sau suprasolicitare, planifică-ţi concediile de odihnă în aşa fel încât „să nu constituie un nou efort, ci să fie un prilej de refacere şi tonifiere, în care peisajul, altitudinea, aerul curat să joace rolul unei terapii nuanţate şi personale”, declară Amelia Dumitrescu.
În acest context, psihoterapia îţi poate fi de ajutor, pentru că te va ajuta să depăşeşti momentele dificile legate de trecerea de la iarnă la primăvară (sau de la vară la toamnă).

Ascultă-ţi organismul
„Astenia de primăvară este o manifestare absolut naturală a organismului, o perioadă de adaptare, de detoxifiere, de care nu trebuie să ne speriem, şi care nu trebuie combătută cu medicamente”, crede Ana Maria Stanciu, care conduce blogculegume.ro.
„Organismul nostru ştie cel mai bine cum trebuie să reacţioneze pentru a se reechilibra după anotimpul rece, trebuie doar să învăţăm să-l ascultăm şi să-i dăruim nutrienţii şi elementele de care are nevoie.”
Este foarte important ca mesele să nu aibă doar rolul de a îndepărta senzaţia de foame, ci, prin conţinutul lor variat (lactate, legume, fructe, verdeţuri, peşte etc.), să fie o sursă complexă de vitamine şi minerale naturale.
Astfel, nutriţionista îţi recomandă să înlocuieşti micul tău dejun obişnuit, mai greu sau mai uşor, după cum eşti obişnuit, cu „un Smoothie Verde, cu frunze de spanac, iarbă de grâu tânăr, castravete şi lapte de migdale. Mănâncă multe salate la prânz şi cină şi bucură-te de verdeţurile proaspete pe care sezonul le va aduce în curând – urzici, spanac, năsturel, păpădie, untişor, ceapă şi usturoi verde, mazăre proaspătă, rucola. Nu numai că sunt pline de nutrienţi proaspeţi şi pulsează de energie vitală, însă sunt excelente pentru curăţarea sângelui de toxinele acumulate în timpul iernii.”
Renunţă la mâncărurile pline de calorii, la smântână şi unt şi consumă cât mai multe legume, fructe şi plante aromatice de sezon.
Caută o fermă bio aproape de oraşul în care locuieşti (aproape de Bucureşti te poţi bucura de Microferma Ecologică BioDumbrava, indică Ana Maria Stanciu) şi „plimbă-te printre plantele şi ierburile proaspete, bucură-te de culori şi de razele soarelui, alege produsele proaspăt răsărite”.

Medicul te trimite la:
- plimbări în aer liber, dimineaţa, pentru a te bucura cât mai mult de lumina naturală. Ieşi la alergat în parc, mergi pe jos spre birou cât poţi de mult, ieşi cu bicicleta sau cu rolele – măcar între 10 şi 40 de minute zilnic.
- teatru, film, lectură, în general activităţi care ne produc plăcere sporită. Zâmbeşte mult, încearcă să te bucuri de viaţă, de tabieturile tale.
- piaţă, fiindcă remediile împotriva asteniei de primăvară sunt şi alimentare.

Deşi nu este considerată o afecţiune gravă, dacă tulburările de dispoziţie şi vitalitate se accentuează, nu trebuie să eziţi să mergi la medic, mai ales atunci când astenia nu dispare prin repausul obişnuit. Depresiile sunt foarte înşelătoare şi pot apărea în urma unor dezechilibre pe care tu poate că nu le remarci.
Amalia Dumitrescu, psihoterapeut