Potrivit Ordonanatei de Urgenta, recuperarea certificatelor verzi s-ar face începând cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice şi solare şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Cristina Popescu, partener în cadrul societății de avocatură Eversheds Lina & Guia, este de părere că măsura va pune o frână puternică investițiilor în energia regenerabilă. Pe de altă parte, un potențial efect pozitiv ar fi „măturarea” pieței de proiectele speculative. Avocata estimează, însă, că aproximativ jumătate dintre proiectele reale vor fi abandonate, în funcție de stadiul de dezvoltare în care se află.

Modificarea aceasta este o lovitură în general pentru toată partea de regenerabile, cu excepția biomasei, unde nu au loc modificări, dar care necesită o tehnologie mai complicată şi implică mai mult efort atât în faza de proiectare, cât şi pe durata operaţională a proiectelor. Estimez că proiectele pe biomasă vor continua să existe, însă acestea oricum reprezintă o proporție infimă din toată energia regenerabilă. În 2017, va exista pe piață un mare surplus de certificate care se vor vinde ieftin, pe principiul cererii şi ofertei. Dacă acum certificatele verzi se vând aproape de valoarea maximă a pragului superior de tranzacţionare, asigurându-se bancabilitatea proiectelor, prin propunerea Guvernului se ajunge în situația în care investitorii sunt efectiv privaţi parţial de orice venituri aferente certificatelor verzi a căror tranzacţionare este suspendată până în 2017, deşi în acest interval totul este business as usual când vine vorba de rambursarea creditelor. Mai mult, în 2017 (dacă nu va interveni o nouă prorogare a termenului), rata de recuperare a acestor certificate verzi va fi cu mult mai mică decât dacă acestea ar fi fost tranzacţionate în structura curentă”, spune Cristina Popescu.

Unii investitori și-au anunțat deja intenția de a renunța la proiectele de producție a energiei din surse regenerabile, dacă Guvernul va modifica legislaţia în domeniu. Un exemplu în acest sens este E.ON România, din grupul german de utilităţi E.ON, care are proiecte eoliene de 120 MW în regiunea Moldovei.

În acest moment, România are unul dintre cele mai consistente sisteme de sprijin a producţiei de energie din surse regenerabile din Europa. Cu toate acestea, spune Cristina Popescu, „nu trebuie să uităm că, deşi legislaţia privind schema de susţinere a fost adoptată în 2008, din cauza incapacităţii sistemului de a notifica în timp real Comisiei Europene măsura ca ajutor de stat, schema de sprijin a devenit efectiv aplicabilă de abia în luna august 2011, la trei ani de la adoptarea internă a legislaţiei relevante, astfel încât nu s-a beneficiat de aceste stimulente în mod semnificativ sau substanţial până acum. Autorităţile par însă să realizeze brusc, în 2013, că şi-au asumat nişte obligaţii pe care nu le pot onora, şi că schema de susţinere este prea generoasă. O astfel de abordare, contextuală, nu face decât să zdruncine încrederea potenţialilor investitori în previzibilitatea legislaţiei naţionale”.

 

Cu peste 2.100 de avocați și 4.000 de angajați care acoperă toate ariile de practică și sectoarele importante, Eversheds este una dintre cele mai mari societăți de avocatură din lume. Societatea are 45 de birouri în 28 de țări. În România, Eversheds este prezentă prin Eversheds Lina & Guia, o societate de avocatură ce oferă servicii juridice la cel mai înalt nivel, într-o gamă largă de arii de practică.