Printre prevederile proiectului, se numără majorarea cuantumului sumelor achitate ca taxă de timbru în unele cazuri şi de 25 de ori, eliminarea timbrului judiciar, precum şi introducerea obligativității achitării taxelor de timbru pentru unele categorii de cereri care în prezent sunt scutite de la plată.

Spre exemplu, conform proiectului de OU, în cazul cererii de recuzare, taxa de timbru modică, de numai 4 lei, lăsa deschisă calea unor abuzuri de drept procesual, fiind în anumite cazuri chiar un mijloc foarte ieftin de tergiversare a cauzelor.

Cu toate acestea, spune Sorin Șușnea, importante și deosebit de oneroase sunt taxele de timbru datorate la momentul sesizării instanței de judecată cu o cerere introductivă evaluabilă în bani, or tocmai în acest caz modificarea legislativă analizată nu prevede o creștere a cuantumului de achitat, ci propune o creștere a componentei fixe a taxei datorate, împreună cu o scădere a celei variabile, modificări care, luate împreună, vor conduce, în marea majoritate a cazurilor, la scăderea cuantumului obligației.


De exemplu, în situația în care justițiabilul se adresează instanței afirmând o pretenție în cuantum de 100.000 lei, potrivit Legii 146/1997, actualmente în vigoare, taxa de timbru ce trebuie achitată este de 3.611 lei. În paralel, luând în considerare aceeași situație, însă sub imperiul OU în discuție, taxa de timbru ce ar trebui achitată ar fi de 3.105 lei.

Nu în ultimul rând, prin abrogarea prevederilor legale ce țin de achitarea timbrului judiciar și introducerea cuantumului acestuia în valoarea totală a taxei de timbru, se va rezolva o problemă gravă a ultimilor ani. „Nu de puține ori au existat momente în care părțile pur și simplu nu aveau de unde procura timbrele judiciare, iar în practica judiciară soluțiile în astfel de cazuri au fost dintre cele mai variate, ajungându-se în unele situații chiar și la anularea cererilor pentru lipsa timbrului în discuție”, explică avocatul.

Procese civilizate și rapide

Potrivit lui Sorin Șușnea, principalul beneficiar al noii legislații va fi sistemul judiciar din România, chiar dacă aparent ar fi bugetul de stat. „Prin degrevarea instanțelor de judecată de acele cereri, în special incidentale, formulate în mod repetat cu rea-credință, ce nu vor mai fi formulate ori nu vor mai fi analizate, față de cuantumul restrictiv al taxelor datorate, justiția va avea în mod incontestabil de câștigat, iar beneficiarul final va fi în mod cert justițiabilul care va avea parte de o experiențxpprocesuală civilizată și rapidă”, spune Șușnea.

„Cu toate acestea, considerăm că trebuie armonizată și legislația privind ajutorul public judiciar, pentru a exista siguranța că nu există persoane de bună credință care nu își permit să formuleze cereri tocmai din cauza cuantumului ridicat al taxei datorate, deoarece astfel s-ar îngrădi practic accesul la justiție pentru aceste persoane”, adaugă avocatul.

Din acest punct de vedere, avocatul consideră că ar fi fost mai oportun ca prima cerere, fie ea și de recuzare, să fie timbrată în continuare cu o sumă modică, iar în cazul în care aceeași parte formulează o nouă cerere, cuantumul taxei să crească considerabil, asigurându-se astfel protecția față de abuzurile de drept procesual.

„Cert este că o astfel de majorare a taxelor judiciare de timbru va degreva într-o oarecare măsură instanțele, însă cu prețul îngrădirii, cel puțin parțiale, a accesului la justiție pentru unele categorii sociale, acesta fiind și motivul pentru care considerăm că, în cazul adoptării unui astfel de proiect legislativ, este esențială modificarea corespunzătoare a legislației privitoare la ajutorul public judiciar”, conchide Șușnea.

Pe de altă parte, avocatul este de părere că, dacă finalitatea modificării legislative va fi cea anunțată de către conducerea Ministerului Justiției, prin alocările suplimentare la bugetele instanțelor, prin modernizarea aparatului justiției, prin redimensionarea în raport de cerințele actuale a personalului instanțelor, per ansamblu, întreaga societate românească va avea de câștigat.