Comisia Europeană a recunoscut deschis că este în căutarea unor soluţii de optimizare şi simplificare a mediului şi infrastructurii de telecomunicaţii europene care, în prezent, are cel puţin 27 de instituţii de reglementare a domeniului telecom şi peste 100 de operatori. Este un mozaic mult prea complex, care face dificilă abordarea unor politici comune de investiţii în avantajul companiilor şi utilizatorilor finali.


În plus, restricţiile naţionale şi competiţia tot mai ascuţită din partea corporaţiilor globale (gen Google), ar putea pune marile companii de telecomunicaţii din Europa în dificultate.
Iniţiativa vine din partea giganţilor europeni Deutsche Telekom, Telecom Italia, France Telecom şi Telefonica, care astfel încearcă să facă faţă competiţiei globale.

Astăzi, piaţa telecom din Europa nu are nicio legătură cu caracterul integrat al Uniunii, reflectând mai degrabă imaginea unei Europe feudale: cu foarte multe companii, lipsă de uniformitate în materie de tarife şi zeci de organisme de reglementare. În alte pieţe importante, cum ar fi China sau SUA, sunt active doar câteva companii fapt care, în cele din urmă, oferă utilizatorului final o mai bună calitate a serviciilor, iar operatorilor forţă financiară.

În mod evident, problema Europei este asociată cu numărul mare de pieţe naţionale situaţie care pare să nu aibă soluţie. Şi totuşi, în cazul în care operatorii se pun de acord să-şi unească infrastructura, calitatea serviciilor ar putea fi îmbunătăţită, cred reprezentanţii Comisiei Europene.

Marile companii nu par că s-ar opune unui asemenea experiment. Singurii care ar avea ceva de obiectat sunt autorităţile de reglementare naţionale, care ar putea comenta despre încălcarea legilor anti-monopol şi altor dispoziţii din legislaţiile naţionale.

 Proiectul de unificare prevede ca gestionarea reţelei unice pan-europene să  fie transferată noii companii, iar operatorii să folosească această  infrastructură în condiţii de egalitate şi fără restricţii. Efectele acestei integrări ar fi, potrivit participanţilor la proiect, extinderea posibilităţilor de concurenţă şi reducerea costurilor serviciilor către clienţi.

Unirea tuturor celor peste 100 de operatori de telecom din Europa într-o reţea unică va permite oferirea de tarife unice pentru servicii de telecomunicaţii şi internet în întreaga Uniune Europeană.

Standardizarea serviciilor pentru toate ţările UE

Noua companie îşi va asuma inclusiv datoriile asociate activelor primite spre administrare. Şefii marilor companii care au iniţiat proiectul au recunoscut că fragmentarea pieţei europene împiedică competiţia efectivă cu jucătorii globali, tot mai activi în Europa.
O altă îngrijorare pe piaţă provine de la cifrele care arată o comprimare a afacerilor operatorilor de telecom europeni.
Potrivit Asociatiei Europene a Operatorilor de Telecomunicaţii (ETNO), în 2011, veniturile industriei telecomunicaţiilor au scăzut cu 1,5%, la 274.7 miliarde de euro, iar anul trecut au ajuns la 272,4 miliarde de euro (-0,4%). Anul 2012 a fost al patrulea de scădere continuă, cota telecom-ului european din piaţa globală reducându-se de la 31% în 2005, la 25% în 2011.
Cel mai mult a avut de suferit telefonia fixă. Veniturile generate de aceste servicii au scăzut în medie cu ​​8,3%, numărul de linii PSTN (telefonia fixă clasică) fiind mai mic cu 5% (-22% din 2005). Totodată, tot mai mulţi clienţi se reorientează spre VoIP (Telefonie Internet). La sfârșitul anului 2011, 60,9 milioane de clienţi utilizau servicii VoIP, ceea ce înseamnă unul din 4 abonaţi de telefonie fixă. La aceştia se adaugă utilizatorii de alte soluţii de voce (OTT - Over-The-Top Content), cum ar fi Skype sau Google Talk.
Serviciile de telefonie mobilă continuă să aducă cea mai mare parte a veniturilor din telecom - 52% din totalul pieţei (142,7 miliarde de euro în 2011) dar şi acestea scad. Astfel, în pofida creşterii segmentului de internet mobil (10%), veniturile totale ale operatorilor de telefonie mobilă sunt tot mai mici, estimarea pentru 2012 fiind de 141,8 miliarde de euro. În acest sens, servciile de date mobile deşi au o dinamică excepţională nu reuşesc să compenseze declinul celor de voce.
În ceea ce priveşte abonaţii la Internet fix, numărul acestora a crescut cu 5,5%, ajungând la 154 milioane de conexiuni în Europa la sfârşitul anului 2011. Rata de penetrare variază între mai puţin de 10% (10 abonaţi la 100 de locuitori) cum este în Turcia sau 15% în România, până la peste 40% în Elveţia şi Olanda. Media europeană este de 26%. Veniturile din internetul fix au crescut cu 6,5% în 2011 şi reprezintă acum mai mult de 15% din veniturile totale din sectorul telecomunicaţiilor (faţă de 7% în 2005).

Internetul este scăparea?

Companiile europene resimt presiunea pe care o pune răspândirea internetului şi care a transformat afacerile din telecomunicaţii dintr-un business local în unul global.

Însă vânzarea de Internet nu este chiar aşa de uşoară. Mai ales la nivel local Internetul cauzează bătăi de cap în primul rând operatorilor de telefonie mobilă. “La noi situaţia pe acest segment este mai dificilă pentru că unii jucători aplică programe de loializare a clienţilor cu ajutorul cărora ne omoară piaţa internetului mobil pe laptop sau tabletă” (via modem - n.r.), susţin surse din cadrul Vodafone.
Aluzia este mai mult decât clară şi vizează RCS&RDS, companie care oferă gratuit modemuri de internet mobil abonaţilor săi de Internet la puncte fixe (cablu), ofertă extinsă şi la traficul de date pe telefoanele mobile ale reţelei.
Pentru operatorii de telefonie mobilă soluţiile de supravieţuire ar trebui să fie diversificarea,  crede Karlsteen Shloter, CEO al Swisscom. Acesta declara, în urmă cu câteva luni, că operatorii de telecomunicaţii ar trebui să extindă serviciile din zona de Internet şi să adopte, spre exemplu, dezvoltarea unor servicii de cloud sau de conţinut (jocuri, video, muzică etc.).
Un studiu de anul trecut al companiei Cisco arată că, de regulă, 50% dintre posesorii de smartphone-uri aleg reţelele WI-FI pentru traficul de date evitând astfel internetul pe mobil oferit de operator. Acoperirea de la an la an tot mai mare cu reţele WI-FI gratuite va continua să limiteze veniturile operatorilor de telefonie mobilă din traficul de date. De aceea, companiile în cauză ar trebui să găsească altceva, conex serviciului de Interenet.

Cloud şi conţinut media

În România, primii paşi pe partea de cloud au fost făcuţi de Vodafone, care a lansat recent, în parteneriat cu Microsoft, suita de servicii Microsoft Office 365. Parteneriatul dintre cele două este o “dovadă că mobilitatea şi serviciile Cloud sunt două tendinţe în strânsa corespondenţă”, susţine Gabriela Matei, Cloud Director, Microsoft România. “Office 365 este prima noastra ofertă de productivitate pentru clienţi şi este pe cale să devină business-ul cu cea mai mare creştere pentru Microsoft în toată istoria companiei”, afirmă reprezentantul Microsoft.
La rândul lor, Orange şi Cosmote marşează pe livrarea de conţinut audio-video şi jocuri. Toamna trecută operatorul Orange a oferit (pentru o anumită categorie de clienţi) serviciul de streaming audio Deezer, dar şi televiziune în portalul Orange.
Cosmote a dezvoltat aplicaţia mobilă Dolce Mobile TV pentru vizionarea de conţinut video pe smartphone şi tabletă, iar în perioada următoare am putea vedea o altă integrare pe mobil, de această dată a serviciului Muvix (video on demand) preluat toamna trecută de către Romtelecom.
Miza următorilor ani va fi însă 4G şi modalităţile de exploatare la maxim a oportunităţilor ivite odată cu câştigarea licenţelor respective. Totul cu scopul nedeclarat de ademenire a clienţilor interesaţi de transferul de date de mare viteză.

Noile direcţii de afaceri abordate de operatorii de telefonie mobilă au loc într-un context alarmant. Numărul utilizatorilor activi ai serviciilor de telefonie mobilă scade în România (cu 3,1% în perioada iunie 2011-iunie 2012), la 22,7 milioane, potrivit datelor ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii).
Datele reprezintă abonamentele şi cartelele preplătite SIM active din portofoliile Cosmote România, Orange România, RCS&RDS, Romtelecom, Telemobil (Cosmote) şi Vodafone România.
Totodată, rata de penetrare a serviciilor de telefonie a scăzut cu aproape patru puncte procentuale faţă de decembrie 2011.
Cel mai mare operator din ţară după numărul de clienţi şi cifră de afaceri, Orange România, a avut anul trecut venituri mai mici cu 2,6%, la 913 milioane de euro. Rezultatul a fost afectat printre altele de impactul noilor tarife de interconectare. Numărul de clienţi al Orange România a crescut la 10,283 milioane.
Şi Vodafone România, al doilea operator local de telefonie mobilă, a raportat scăderi de venituri, de 1,4% în 2012 faţă de anul anterior. Rezultatele finale ale Vodafone vor fi publicate în trimestrul II al acestui an, compania încheindu-şi anul fiscal pe 31 martie al fiecărui an. La finalul lui 2012, numărul de clienţi Vodafone în România era de 8,122 milioane, faţă de 8,327 milioane cu un an mai devreme.
Cosmote România, al treilea operator român de telefonie mobilă, contabiliza la sfârşitul anului 2012 circa 6,3 milioane de clienţi. Compania a înregistrat în 2012 venituri de 462,8 milioane de euro, cifră similară celei de la finele lui 2011.

Pe piaţa de Internet, numărul total de furnizori s-a redus de la 1.062 companii în 2010, la 951 anul trecut. În paralel, numărul de conexiuni de acces la Internet în bandă largă la puncte fixe a crescut de la 2,92 milioane la 3,42 milioane în perioada menţionată.

Veniturile totale ale industriei de telecomunicaţii, din furnizarea de servicii şi reţele, au scăzut în România cu 10% între 2009 şi 2011, de la 3,892 miliarde de euro, la 3,503 miliarde de euro în 2011.

grafice