Indicele dezvoltarii umane, care ia in calcul nivelul de educatie al popu­la­tiei active, speranta de viata si ve­nitul pe gospodarie, plaseaza pe ultimele 10 locuri sapte regiuni din Romania. Disparitatile dintre mediul rural si cel ur­ban sunt printre cele mai mari din Europa, accesul la serviciile esentiale fiind limitat. Un sfert din populatia din mediul rural nu are acces la invatamantul obligatoriu.

Nivelul de educatie al persoanelor din categoria de varsta 25-64 de ani, speranta de viata si venitul net pe gos­podarie sunt evaluate de ONU si de Uni­unea Europeana prin indicele devoltarii umane. Ultimele 10 pozitii din UE sunt ocupate de sapte regiuni din Romania, doua din Ungaria si una din Bulgaria, jumatate dintre acestea avand si cel mai mic Produs Intern Brut (PIB) per capita. La polul opus, pe primele 10 locuri, cu cel mai bun punctaj, se afla cinci regiuni din Marea Britanie, regiu­nea capitalei din Suedia, regiunea capi­talei din Franta si doua regiuni din zona orasului Bru­xelles (Belgia).

Nivelul de pregatire duce la cresterea productivitatii muncii si, implicit, la cresterea veniturilor. In plus, educatia tertiara tinde sa devina determinanta in gasirea unui loc de munca in urmatorii 10 ani. Totusi proportia celor cu varste intre 25 si 64 de ani, cu nivel de educatie tertiara, variaza mult de la o regiune la alta. In majo­ritatea regiunilor din zona capitalelor, peste 40% din populatia apta de munca are o pregatire superioara. In coada cla­samentului se afla patru regi­uni euro­pene unde rata este sub 10%: re­giu­nile Sud-Muntenia si Sud-Est din Roma­nia, o regiune din Cehia si Insulele Azore. „Per ansamblu, regiunile cu cel mai mic nu­mar de persoane cu educatie tertiara sunt concentrate in Romania, Cehia, Por­tugalia si Italia”, arata un ra­port re­cent al Comisiei Europene. Cum re­giu­nile cu o proportie mai mare de per­soane cu nivel ridicat de instruire au o pro­ductivitate mult mai mare decat cele­lalte, unul dintre obiectivele strate­giei euro­pene pentru anul 2020 este cresterea procen­tului celor cu educatie ­tertiara la 40%.

Calitatea educatiei, un alt factor esential


Gradul de ocupare a fortei de munca este in stransa legatura cu nivelul de instruire, iar efectele se vad in cresterea productivitatii si dezvoltarea economica, acestea ducand la standarde de viata mai ridicate. Produsul Intern Brut per capita poate creste, in medie, cu 11% in UE si cu 33% in zonele mai putin dezvoltate. Pe de alta parte, pana la educatia tertiara, cali­tatea invatamantului secundar isi spune cuvantul. Cercetarile realizate de Organi­zatia pentru Cooperare si Dezvoltare Eco­nomica arata ca nivelul de pregatire la matematica, citire si stiinte difera substantial intre statele membre, iar cel mai prost stau romanii si bulgarii, peste 30% dintre elevi avand deficiente in do­meniile respective. Aceste procente nu surprind, avand in vedere ca in Ro­ma­nia disparitatile dintre mediul rural si cel urban sunt printre cele mai mari din Europa. La noi, 25% din populatia din mediul rural nu are acces la in­vata­man­tul obligatoriu, in timp ce media de la nivelul blocului comunitar este de 20%. In mediul urban, 10% din populatie sus­tine ca intampina greutati privind ac­cesul la invatamantul obliga­toriu, me­dia de la nivelul UE fiind de 12%.

42% au lipsuri materiale severe


In ceea ce priveste accesul la servicii medicale de baza, disparitatile sunt si mai ingrijoratoare. Aproximativ 40% din­tre romanii din mediul rural nu au acces la servicii medicale de baza, media euro­peana fiind de 28%. In mediul ur­ban, 15% au probleme cu accesul la serviciile me­dicale de baza, media de la nivelul blo­cului comunitar fiind de 12%. La acest capitol, Romania sta cel mai prost dintre toate statele membre ale Uniunii Euro­pene. De altfel, 42% dintre romani se con­frunta cu lipsuri materiale severe, in timp ce media de la nivelul blocului co­munitar este de 17%. In Bul­garia, care a aderat la UE odata cu Roma­nia, aceasta proportie este de 38%. Procentele au fost calculate in baza unei liste care cuprinde noua elemente. Dupa stan­dardele Uniu­nii Europene, daca unei persoane ii lip­sesc, din cauza unor factori indepen­denti de vointa sa, trei dintre urma­toarele elemente, atunci se confrunta cu lipsuri materiale severe: capacitatea de a face fata unei cheltuieli neasteptate; ca­pacitatea de a-si permite sa plece o sap­tamana pe an in concediu; capacitatea de a putea avea la masa carne o data la doua zile; capacitatea de a avea caldura in casa la un nivel confortabil; capa­citatea de a nu avea restante la facturile la utilitati, la plata chiriei sau la achitarea unui impru­mut; capacitatea de a-si per­mite o masina de spalat; capacitatea de a-si permite un telefon, de a-si per­mite un televizor in cu­lori si capacitatea de a-si permite o ma­sina. „Proportia po­pu­latiei cu un venit care plaseaza oa­menii in pragul saraciei (sub 60% din venitul mediu la nivel national) difera consi­derabil intre statele membre, de la una din patru persoane aflate in pragul saraciei in Romania la una din 10 per­soane in Cehia“, noteaza raportul Co­misiei Europene. La nivel regional, dis­paritatile sunt si mai mari: in doua regiuni cehe, una din 17 per­soane este in pragul saraciei, iar intr-o regiune din Romania, doua regiuni din Spania si trei regiuni din Italia, una din trei persoane se afla in pragul saraciei. Prin cresterea procentului populatiei cu un nivel ridi­cat de educatie si scaderea aban­donului scolar, UE isi propune sa scoata din pragul saraciei 20 de milioane de oa­meni pana in 2020.

Tinte de atins in urmatorii 10 ani


  •  95% dintre copiii cu varsta intre 4 si 7 ani trebuie sa mearga la gradinita
  • Procentul copiilor de 15 ani cu un nivel slab de pregatire la matematica, citire si stiinte trebuie sa scada sub 15%
  • Cel putin 15% dintre cei cu varsta intre 25 si 64 de ani trebuie sa participe la educatia permanenta
  • Abandonul scolar trebuie sa scada sub 10%
  • 40% dintre cei de peste 30 de ani trebuie sa aiba un nivel de instruire tertiar