Că sunt gropi în Capitală şi aproape peste tot pe drumurile patriei nu mai este o noutate. Ne confruntăm zilnic cu această problemă şi sperăm să fie rezolvată, o dată pentru totdeauna. Însă, acoperirea unei gropi înseamnă, inevitabil, apariţia a încă două, mai mari şi mult mai periculoase pentru maşinile noastre. Ai spune că cineva vrea să dea de lucru sevice-urilor auto. Ştiai, însă, că până acolo, de lucru primesc două companii care se ocupă cu număratul gropilor? Iar pentru asta a fost alocat un buget de 8,3 milioane de euro, bani care trebuie cheltuiţi în 4 ani. Fac asta de mai bine de un an. Rezultatul?

 Acum un an, presa relata despre banii pe care Administraţia Străzilor a decis să-i aloce pentru activităţi care şi în vremuri normale miros a „afacere cu dedicaţie”, darămite în criză. Este vorba despre mai bine de 13 de milioane de euro, sumă aferentă celor trei contracte atribuite după principiul „primul venit, primul servit”. 8,3 milioane de euro au fost alocate pentru numărarea gropilor din asfalt, 4,4 milioane de euro pentru întreţinerea şi modernizarea semafoarelor, iar 800.000 de euro pentru separatoare de trafic care au rezistat mai puţin de o lună. Beneficiarii banilor publici sunt firme abonate constant la contracte cu Administraţia Străzilor. Ce s-a întâmplat după primul an de activitate? Avem mai puţine gropi? Un trafic mai lejer? Sau mai puţini şoferi indisciplinaţi?

 

2,7 milioane de lei + TVA pe separatoare de trafic

Prima afacere controversată este cea de încredinţare a lucrărilor de semnalizare rutieră, celebrele separatoare de trafic, de către Administraţia Străzilor, în urma unei licitaţii publice. Potrivit anunţului publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii, valoarea estimată a contractului a fost de 2.800.000 de lei fără TVA, iar durata în care separatoarele de trafic ar fi trebuit montate era de 7 luni. Ceea ce, la un calcul simplu, înseamnă până la sfârşitul lui 2011. La licitaţie s-a prezentat o singură firmă, UTI Traffic Management SA, care a şi fost declarată câştigătoare - cum altfel, dacă a participat singură la licitaţie - cu preţul de 2.696.400 lei fără TVA. Iniţial, ar fi trebuit montaţi 18.000 de metri liniari de astfel de marcaje rutiere, de la Pasajul Colentina până pe Bulevardul Carol, însă ele au împânzit oraşul. Nu ne-au uşurat viaţa, ba dimpotrivă, ne-au stresat suplimentar în trafic. Deşi s-au dovedit extrem de scumpe, câte 40 de euro fără TVA pentru fiecare metru liniar de separator de trafic, noile marcaje rutiere care dublează şinele de tramvaie, au rezistat mai puţin de o lună. Călcate de şoferi, acestea s-au făcut una cu carosabilul. Noile marcaje rutiere inventate de Administraţia Străzilor nu numai că nu i-au disciplinat pe şoferi, dar le-au permis să le calce cu uşurinţă, circulând pe liniile de tramvai. Reprezentanții Administraţiei Străzilor susţin însă că „proiectul separatoarelor de trafic este susţinut de către Brigada de Poliţie Rutieră Bucureşti şi şi-a dovedit eficienţa. Separatoarele de trafic nu au fost gândite şi utilizate cu scopul de a fi o barieră de netrecut în cale şoferilor indisciplinaţi. Separatoarele de trafic nu sunt întâmplător mai moi. Ele puteau fi rigide. Aceste dispozitive au rolul să-i oblige pe şoferi să respecte legea, nu să le creeze prejudicii sau vătămări atunci când nu o respectă. Ele au rolul de a marca în mod suplimentar drumurile intens circulate şi de a nu permite şoferilor să întoarcă sau să meargă pe contrasens”. Pe străzi, separatoarele de trafic au rămas fără bucăţi din bază şi cu o mare parte dintre stâlpişori lipsă ori culcaţi la pământ.

 

17,8 milioane de lei costă întreţinerea semafoarelor

O altă licitaţie organizată de Administraţia Străzilor a fost pentru încredinţarea contractului de „service, întreţinere, mentenanţă automată, dirijarea circulaţiei şi modernizarea instalaţiilor de semaforizare”. Şi aceasta a fost câştigată tot de firma UTI Traffic Management SA, în iulie anul trecut. Compania omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost din nou singura care s-a prezentat la licitaţie şi, evident, a fost declarată câştigătoare din prima pentru un contract de 17.734.774 de lei fără TVA, care se derulează timp de trei ani. Ceea ce înseamnă că avem în discuție un contract în desfășurare. Potrivit site-ului de licitaţii electronice, contractul prevede montarea de semafoare moderne în intersecţii, pentru vehicule, pietoni, tramvaie şi biciclete. Semafoarele vor fi dotate cu dispozitive acustice pentru nevăzători şi dispozitive tip „push-button” pentru pietoni. De asemenea, în intersecţii vor fi instalate automate de dirijare a circulaţiei şi camere video de supraveghere. Reprezentanţii Administraţiei Străzilor susţin că se va asigura montarea şi întreţinerea semafoarelor în 221 intersecţii, iar încheierea unui nou contract a fost necesară din cauză că vechiul contract a expirat la sfârşitul lui 2011.

Cu toată grija autorităţilor, majoritatea instalaţiilor de semaforizare au funcţionat cu sincope. Administraţia Străzilor se pregăteşte acum de o nouă licitaţie, pentru dotarea semafoarelor cu becuri. Intenția este de a se cheltui aproximativ 130.000 de euro pentru achiziţionarea unui număr maxim de 50.000 de becuri utilizate la semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Potrivite site-ului guvernamental de licitaţii, contractul va fi încheiat pe o perioadă de doi ani. În anunţ se precizează că valoarea estimată fără TVA a contractului care urmează să fie atribuit va fi cuprinsă între 180.000 de lei şi 600.000 de lei, în funcţie de numărul de becuri ce urmează să fie comandate.

GROAPĂ CU GROAPĂ

Povestea banilor aruncaţi în gropi nu se termină cu cele două afaceri de mai sus şi cu cea de-a treia, aflată în pregătire. O sumă frumuşică a mers spre străzile Capitalei, nu pentru a fi refăcute, ci pentru a fi numărate gropile.

Astfel, pentru inventarierea gropilor din Bucureşti, Administraţia Străzilor a pus la bătaie 8,3 milioane de euro. La un an de la demararea acţiunii „groapă cu groapă”, singura modificare pare să fie în bugetul instituţiei, pentru că pe teren gropile sunt la locul lor. Administraţia Străzilor susţine că de la semnarea contractului s-a lucrat la astuparea găurilor din asfalt pe pachete de câte 30-40 de străzi. Gropile din carosabil şi trotuare care trebuie supravegheate se întind pe o suprafaţă de 6,8 milioane de metri pătraţi şi se află pe 204 străzi din Bucureşti. Suprafaţa ar trebui monitorizată zilnic, iar Administraţia Străzilor ar trebui să primească un raport. De acest lucru trebuie să se ocupe firmele Tecnic Consulting Engineering și Search Corporation, câştigătoarele acestei licitaţii. De altfel, în iunie 2011, Administraţia Străzilor le-a mai atribuit un contract de consultanţă şi supervizare pentru lucrări de reabilitare pentru 11 străzi. Valoarea contractului este de 760.000 de euro şi se întinde pe 72 de luni.

Una dintre firmele care face inventarul gropilor, SC Tecnic Consulting Engineering România SRL, este condusă de Dan Stratan. Vechi colaborat al instituţiilor statului, acesta a obţinut un contract cu 9,3 milioane de euro de la CFR SA, dar și unul în valoare de 3,3 milioane de euro de la Ministerul Educației.

Cealaltă companie, SC Search Corporation SRL, a primit un contract de 40 de milioane de lei pentru modernizarea aeroportului din Iaşi şi un milion de lei pentru proiectarea autogării din același oraș. Cele două firme, care lucrează împreună, trebuie să asigure servicii de „consultanță pentru lucrările de întreținere și administrare”, „control al stării tehnice a străzilor”, „servicii de programare, urmărire și verificare proiecte”. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Străzilor, „cele două firme au obligaţia să monitorizeze zilnic cele 204 străzi pe care le au în întreţinere, iar acolo unde apar gropi, trebuie să le raporteze. Companiile în cauză programează şi verifică proiecte de lucrări care urmează să fie efectuate, controlează starea tehnică a lucrărilor efectuate de firmele de construcţii”. Suma de 8,3 milioane de euro se adaugă unui contract de întreţinere şi administrare a 204 străzi din Capitală, pentru care municipalitatea plăteşte aproximativ 287 milioane de euro. Şi tot pentru comparaţie, pentru 2012 Administraţia Străzilor are un buget aprobat de 340 de milioane de lei.

În loc de încheiere

Acesta a fost un prim bilanţ, făcut de noi, nu - aşa cum s-ar fi impus - de către Administraţia Străzilor Bucureşti. Poate că un an este prea puţin timp, sau poate prea mult, în unele cazuri. Sperăm ca atât instituţia implicată, cât şi companiile care fac businessuri doar cu statul, să poată oferi un punct de vedere. Până atunci, şoferii vor şti că groapa în care şi-au rupt maşina a fost numărată de cineva și este monitorizată şi supravegheată pe bani grei.

UTI, CE BAFTĂ!

Firma lui Tiberiu Urdăreanu este abonată de mulţi ani la contracte cu municipalitatea. Pentru securizarea sediului Primăriei Capitalei din Splaiul Independenţei, firma UTI a mai primit un contract, în valoare de 550.692 de lei fără TVA. Banii au fost daţi printr-un act adiţional, care venea în completarea contractului iniţial, încheiat în 2007. La acea dată, Primăria Capitalei a organizat o licitaţie pentru controlul electronic al accesului în sediul din Bulevardul Regina Elisabeta, iar valoarea contractului a fost de aproximativ 430.000 de euro. Tot firma UTI se ocupă şi de proiectul NetCity, care prevede îngroparea tuturor cablurilor aeriene din Bucureşti. Tiberiu Urdăreanu şi-a creat un adevărat imperiu în jurul grupului UTI, specializat în realizarea de sisteme de securitate.

Primul contract important a fost semnat cu Bancorex, după care au urmat contracte cu Ministerul Finanțelor, Serviciul de Pază şi Protecţie, STS, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Din 2007 a demarat proiectul de realizare a rețelei metropolitane de fibră optică în București, care generează o cifră de afaceri de circa 250 de milioane de euro, proiect care însă trenează.