Pactul fiscal european reprezinta, pentru Romania, un „certificat de garantie” necesar finantarii deficitului bugetar din surse externe, la costuri rezonabile, ne-a declarat astazi, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

„Prin semnarea pactului fiscal european, Romania se angajeaza intr-un program de disciplina fiscala, un program care impune, cu prioritate, rigori cu privire la deficitul bugetar”, spune Adrian Vasilescu.

Ce inseamna acest lucru? Practic, consilierul guvernatorului BNR considera ca totul se reduce la posibilitatea finantarii acestui deficit.

„Oricate definitii ale deficitului bugetar ar exista, acesta nu este altceva decat o suma pe hartie - prin excelenta, pe hartie - si care nu poate fi pusa in practica decat in masura in care gasim surse de finantare. Acestea se gasesc, cu deosebire, in afara tarii, adica la investitorii straini. Dar in conditiile vremurilor noastre, investitorii straini se duc in locuri sigure. Apetitul lor pentru risc nu mai este atat de mare ca in trecut. Iar indeplinirea conditiilor pe care ni le impune Uniunea Europeana este o garantie ca Romania ar constitui un loc sigur”, detaliaza consilierul guvernatorului BNR.

Din punctul sau de vedere, acesta este esenta pactului fiscal, adaugand ca restul „sunt povesti”, inclusiv punctele de vedere ale unor economisti care sustin ca investitii nu se pot face decat prin cresterea deficitului bugetar.

„Deficitul bugetar este doar o suma pe hartie. Ce poti face cu o asemenea suma pe hartie? Nici macar un podet de tara. Pentru acest deficit trebuie gasita finantare si nimeni nu-ti da finantare – poate doar la costuri foarte mari - daca nu prezinti acest certificat de garantie”, conchide Adrain Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.


Regulile de aur

Romania a semnat, vineri, alaturi de alte 24 de state membre al Uniunii Europene, Pactul fiscal european, care contine „reguli de aur” pentru echilibrarea bugetelor si coordonarea politicii economice la nivel european.

Potrivit documentului, deficitul structural (deficitul ajustat ciclic, a nu se confunda cu deficitul nominal) este limitat la maximum 0,5 – 1%. Insa in cazul unor „circumstante exceptionale”, de exemplu in cazul unei recesiuni asupra careia guvernele nu au niciun control asupra situatiei, aceasta regula nu se aplica. Pe de alta parte, documentul mai prevede ca nivelul maxim admis de 1% poate fi atinsa doar in cazul in datoria publica este mai mica decat 60% din PIB.

In acelasi timp, potrivit articolul 4, in cazul in care datoria publica depaseste 60% din PIB, aceasta va trebui redusa anual cu 20%.

Totodata, Pactul de fiscal  european introduce obligativitatea echilibrarii bugetului, ca raport intre venituri si cheltuieli, fiind tolerat un deficit bugetar mai mic sau egal cu 3%. La acest capitol, documentul prevede ca statele semnatare sunt obligate sa introduca „mecanisme de corectie automata” in cazul unui derapaj de la acest raport. Acest obiectiv nu este nici pe departe o noutate pentru statele UE, in conditiile in care acest criteriu este inclus, inca din 2002, in Tratatul de la Maastricht.


Amenda

In cazul nerespectarii prevederilor, statele vor fi sanctionate cu amenda, care ar putea ajunge si pana la 0,1% din PIB. Daca tara care a incalcat prevederile pactului este membra a zonei euro, banii vor fi varsati in fondul creat de Mecanismul European de Stabilitate. Daca nu, vor ajunge in bugetul UE.


Cum intra in vigoare

Toate aceste cerinte ar trebui introduse in legislatiile nationale, de preferinta in Constitutii, dar nu este obligatoriu. Tratatul intra in vigoare de la 1 ianuarie 2013, daca cel putin 12 state din zona euro il vor ratifica, prin aprobare in Parlament sau prin referendumuri.