Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus nu numai o serie de investitii straine consistente, asteptate din deceniul trecut, ci si o schimbare a mediului de afaceri autohton. Mai exact, pe langa pseudoafaceristii care s-au imbogatit din fraudarea statului au aparut si oameni de afaceri care prospera din afaceri licite, folosind uneori schimbarea regulilor impuse de UE. Un astfel de exemplu este cel al producatorilor de biodiesel.Ca in majoritatea afacerilor cu potential de crestere, primii care au investit in combustibilii biodegradabili au fost strainii. Dar nu a trecut mult timp si in businessul amintit au intrat si patroni romani, in frunte cu Dinu Patriciu, care produce prin Rompetrol biodiesel. Ceea ce este imbucurator este ca in producerea de biocarburanti au bagat bani si oameni de afaceri tineri, aflati mai la inceput, cum este Stelian Fuia, patronul firmei Procera din Fundulea, firma din domeniul pesticidelor. Peste aproximativ trei luni, in oraselul de langa Autostrada Soarelui va fi inaugurata o fabrica de biodiesel, care se va alatura altor afaceri dezvoltate pas cu pas de Stelian Fuia, in ultimii cinci ani.

Finantare cu probleme

Oricum, cert este ca investitorul din Fundulea s-a apucat de afaceri pe cont propriu abia dupa ce a lucrat ani buni pentru americanii de la Monsanto si a fost scolit de ei. „Cand m-am apucat de fabrica de biodiesel mi-am zis ca nu e mare lucru sa ridici cateva cladiri si utilaje. Dar timpul trecea si eu nu mai vedeam odata ceva construit deasupra pamantului. La un singur rezervor, pentru fundatie s-au turnat peste 30 de cife de beton. Nu-mi venea sa cred. Abia acum simt ca se apropie de finalizare, iar din august sper sa incepem productia. Oricum, ma felicit ca am angajat un antreprenor general care sa coordoneze lucrarea, pentru ca aceasta presupune o gramada de probleme la care nici nu te gandesti”. Fabrica de la Fundulea are o capacitate de 35.000 de tone de biodiesel pe an si va folosi 35-40 de angajati. „Avem cea mai avansata tehnologie, asa ca necesarul de personal este destul de redus”, mai spune Stelian Fuia. Investitia totala pentru obtinerea de biodiesel se ridica la aproape 12 milioane de euro. Patronul firmei Procera a incercat sa obtina credite bancare pentru derularea acestei investitii inca de acum doi ani dar, pe vremea aceea putina lume stia ce este biodieselul. Dupa lungi discutii si dupa ce a fost constientizata cerinta UE de a fi folositi carburanti biodegradabili in transporturi, finantarea a putut fi obtinuta.

Sprijin pentru fermieri

Pentru a obtine materia prima pentru carburantul ecologic - uleiul de rapita - firma din Fundulea va stimula fermierii sa cultive aceasta planta energetica. Astfel, samanta necesara pentru cultivarea rapitei va fi asigurata de Procera. Dupa recoltare, rapita va fi preluata de firma care va plati prelucrarea, iar uleiul va fi folosit in instalatia de biogaz. Astfel, fermierii vor castiga bani pentru cultivarea rapitei de la producatorul de biodiesel, dar vor castiga si subventiile acordate de Uniunea Europeana alaturi de guvern pentru cultivarea terenului cu plante energetice. Daca la grau si porumb ajutorul de stat (subventia nationala) atinge 30 de euro pentru fiecare hectar, cultivatorii de rapita care au incheiat contracte cu o fabrica de biocombustibil primesc cu 50% mai mult, adica 45 de euro.

Un pic mai scump decat motorina

In orice caz, tinand cont de cheltuielile pe care le face producatorul de biocombustibil pentru a livra produsul firmelor de comercializare a carburantilor, cu toate taxele platite la stat, pretul final al biodieselului este ceva mai mare decat al motorinei. Totusi, avand in vedere ca proportia de biodiesel este foarte mica, influenta asupra pretului final al motorinei care se vinde la pompa este pe masura. In conditiile in care, pe de o parte, Romania are in prezent restrictii in ce priveste suprafata totala care poate fi folosita pentru productia de cereale, de exemplu si, pe de alta parte, trebuie sa respecte o Directiva Europeana care prevede folosirea in transporturi a unui minim de carburanti biodegradabili, productia de biodiesel a inceput sa devina rentabila pentru producatori. In momentul de fata, biodieselul se obtine in Romania preponderent din rapita, dar ca materie prima pot fi folosite si alte plante oleaginoase ca floarea soarelui, soia sau porumb.
Printre marii producatori care activeaza in prezent pe piata se numara fostul arbitru international de fotbal Adrian Porumboiu, care a dezvoltat in zona Moldovei un mare holding agricol si care produce biodiesel din ulei de floarea-soarelui, obtinut in fabrica pe care o detine. In 2007, Ulerom Vaslui, una dintre companiile care compun grupul Racova, in parteneriat cu grupul american Greenline Industries, a anuntat inaugurarea oficiala, la Vaslui, a primei fabrici de biodiesel din Europa de Est. Investitia initiala se ridica la suma de 18 milioane de euro, proiectul fiind finantat prin credite, cu posibilitatea suplimentarii acestora.
Greenline Industries a furnizat echipamentele pentru aceasta tehnologie, capacitatea de productie fiind evaluata la aproximativ 28.000 de tone anual. Dar acestia nu sunt singurii jucatori de pe piata biodieselului. La Lehliu-Gara, compania portugheza Martifer detine o fabrica cu o capacitate de 100.000 de tone/an. Un alt investitor este grupul Rompetrol, care a anuntat anul trecut demararea unei investitii intr-o fabrica cu o capacitate de 60.000 de tone/an.

Cerintele UE

Pentru industria din Romania, productia de biodiesel constituie un element de noutate. De altfel, Directiva UE 2003/30/CE (mai 2003) promoveaza folosirea in transporturi a biocombustibililor si a altor combustibili regenarabili. Minimul proportiei de biocombustibili si alti combustibili regenerabili ce trebuie introdusi pe piata de fiecare stat membru UE (in % din totalul carburantilor petrolieri existenti pe piata la data respectiva):
- in 31 decembrie 2005-2%

- in 31 decembrie 2010-5,75%

- in 31 decembrie 2020-20%.
Pentru tara noastra, inseamna o cota anuala de 300.000 de tone, in prima faza, si 550.000, in etapa a doua. In prezent, pe 1,76 de milioane de hectare din terenul agricol al Romaniei cresc plante oleaginoase. Rezulta anual peste un milion de tone de ulei de floarea-soarelui, soia si rapita. Doar 30%, insa, e folosit in scop alimentar. Restul devine biocombustibil.
Este clar ca aceste cerinte vor impulsiona productia de biodiesel si afacerile legate de acest domeniu vor prospera. Avand o agricultura in plina dezvoltare, promovand cultura de plante oleagenoase (cultura de rapita este una foarte avantajoasa), Romania are sansa sa devina unul dintre cei mai mari producatori de biocombustibili din Europa.

Frica de foamete

Biomasa (rapita, soia, porumbul, floarea-soarelui) pentru producerea de carburanti ecologici este, practic, o resursa inepuizabila, diferita de rezervele de hidrocarburi folosite pentru obtinerea carburantilor conventionali, care sunt limitate. In acelasi timp, tendinta de expansiune a combustibililor ecologici a trezit in unii oameni frica de foamete. Argumentul lor este urmatorul: pe masura ce folosirea combustibililor ecologici va deveni mai rentabila pentru producatorii din agricultura, suprafetele cultivate cu plante energetice vor creste in detrimentul plantelor cultivate pentru hrana populatiei. Teoria lor este contrazisa insa de specialistii in agricultura si de oamenii care se ocupa de producerea noilor carburanti, care spun ca o astfel de teorie nu are de ce sa se aplice in cazul Romaniei, a carei suprafata de teren necultivata este in prezent mult peste necesarul de hectare pentru cultivarea surplusului de plante energetice.

Scad graul si porumbul, creste rapita

Potrivit MADR, cu doi ani inainte de aderarea Romaniei la UE, lanurile de grau s-au intins pe aproape 2,5 milioane de hectare. In 2006, acestea au insumat putin peste doua milioane de hectare, iar in 2007 s-au redus la 1,95 milioane. Situatia s-a reflectat si in evolutia productiei: de la 7,4 milioane de tone, in 2005, s-a ajuns la 5,5 milioane de tone, in 2006, si la trei milioane de tone, in 2007. La porumb, indicii sunt similari. Din 2005 pana in 2007 au „disparut“ 500.000 de hectare si recolta a inregistrat un minus de 65 de procente: de la 10,4 milioane de tone de porumb, in 2005, la 3,68 milioane de tone, in 2007.
In tot acest timp, vesti bune s-au rasfrant numai asupra culturilor cu destinatie nealimentara. Daca in 1995, in Romania abia se cultivau 300 de hectare de rapita, zece ani mai tarziu suprafata acesteia a crescut la aproape 88.000. Cursul s-a mentinut galopantascendent: 110.000 de hectare, in 2006, si aproape 349.000, in 2007. Potrivit MADR, pentru 2008 se va ajunge la 459.000 de hectare de rapita. In asemenea conditii, productia s-a dublat in ultimii doi ani: daca in 2005 au fost recoltate peste 147.000 de tone de rapita, in 2007 productia a fost de peste 348.000 de tone.

Avantajele biodieselului


Biodieselul prezinta, in raport cu motorina, urmatoarele avantaje
- se obtine din materii prime regenerabile – plante, in cea mai mare parte;
- emisii in mediu: reduse de CO2 si alte noxe la folosire;
- usor biodegradabil in mediu, spre deosebire de alti combustibili rezultati din hidrocarburile fosile;
- poate asigura independenta energetica a fermelor, unitatilor economice sau a unor tari (in perspectiva);
- este mai ieftin si isi poate mentine constant preturile
pe piata, spre deosebire de fluctuatiile de preturi la combustibilii fosili;
- nu este clasificat ca lichid inflamabil, putand fi transportat si depozitat fara riscuri majore (punctul de inflamabilitate este cuprins intre 270 si 321ºC, fata de 70 … 80ºC, cat este la motorina;
- nu este accizat in Romania, conform prevederii de la art. 20 din Legea 571/2003;
- are aproape aceeasi valoare calorica cu motorina si arderea este completa;
- nu este poluant, nici inainte si nici dupa utilizarea drept carburant (in gazele de ardere nu sunt prezente sulful, fosforul si produsele aromatice);
- este simplu de folosit, biodegradabil si netoxic;
- din procesul de realizare a biodieselului nu rezulta reziduuri care sa intre in contradictie cu normele de mediu ;
- mareste eficienta agriculturii si permite cultivarea tuturor suprafetelor agricole pe care se pot cultiva plante de la care se poate obtine ulei – materia prima pentru productia de biodiesel (in Romania, cca trei-cinci mil/ha);
- tehnologie usoara si accesbila pentru producere.

Dezavantajele

Biodieselul are si cateva dezavantaje, precum
- o durata de pastrare mai redusa decat a motorinei (cca. opt luni);
- putere mai mica a motoarelor alimentate cu biodiesel, fata de cele alimentate cu motorina;
- punct de inflamabilitate mai ridicat decat al motorinei;
- o vascozitate mai mare decat motorina, in anumite perioade ale anului, care pune unele probleme motoarelor.
Toate aceste deficiente pot fi remediate prin diverse procedee tehnice, inclusiv prin adaugarea de aditivi. Pentru Romania, introducerea in circuitul economic a biocombustibililor si, in special, a biodieselului, constituie un mare avantaj, deoarece ea poate produce anual intre 400.000 si 600.000 tone de biodiesel. Ceea ce reprezinta de patru-sase ori mai mult decat necesarul sau cerut si impus prin reglementarile UE.