Românii ajung să aibă datorii restante din cauza lipsei banilor, deşi consideră plata acestora o prioritate, a declarat, miercuri, directorul general al Kruk International, Isabela Iacob, citând concluziile unei cercetări de piaţă realizate de companie în ţările în care activează, respectiv Cehia, România şi Polonia.


'Plata utilităţilor şi împrumuturile sunt principalele priorităţi ale românilor în alocarea cheltuielilor în cadrul bugetului familial. Circa 80% dintre români, unul din patru, consideră că persoanele cele mai afectate de îndatorare excesivă sunt tocmai persoanele aflate într-o situaţie financiară precară. Aproape toţi românii sunt bine intenţionaţi, doresc să-şi plătească datoriile indiferent ce ar fi, însă lipsa banilor îi impiedică să facă acest lucru', a precizat Iacob.

De asemenea, concluziile studiului menţionat arată că majoritatea românilor ar cere sfatul familiei sau al partenerului de viaţă cu privire la modalitatea de soluţionare a restanţelor, mai degrabă decât ar cere sfatul expertului sau al debitorului. Potrivit cercetării de piaţă 'Atitudinea Debitorilor - cercetare multiculturală' realizată în februarie 2012 de Kruk International în ţările în care activează, unul din patru români recunoaşte că are probleme cu plata la timp a obligaţiilor financiare. Pe de altă parte, unul din opt cehi şi unul din 10 polonezi recunoaşte că ar avea aceeaşi problemă.

Studiul mai arată că unul din şapte români a răspuns că a făcut un nou credit pentru a plăti unul anterior (15%), în timp ce, mai puţini, dar totuşi cu un procentaj semnificativ, cehii (13%) şi polonezii (9%) au recunoscut că cel puţin o dată în viaţă au făcut un credit nou pentru a plăti unul mai vechi.

'Mai mult decât alţii, circa 78% dintre români sunt convinşi că persoanele afectate de datorii sunt mai ales acele persoane care se află în dificultăţi financiare în mod accidental, de exemplu din cauza pierderii locului de muncă sau a îmbolnăvirii. Populaţia din Cehia, 30%, consideră că un motiv important al îndatorării este nesăbuinţa, iar 17% dintre polonezi, mai mult decât românii (6%) şi cehii (8%), în momentul asumării unei datorii, realizează că le va fi greu să îşi plătească respectiva datorie', a adăugat şeful Kruk Internaţional.

În ceea ce priveşte rezolvarea problemelor financiare, românii au cea mai mare încredere în membrii familiei, circa 63%, deşi în cazul polonezilor şi cehilor doar o treime ar cere sfatul familiei, dar tot o treime dintre ei ar discuta direct cu creditorul sau cu compania de colectare creanţe. Dintre români, doar 7% ar discuta cu creditorul sau compania de colectare creanţe, deşi acesta ar fi un lucru normal. Studiul arată că o cincime dintre români, cehi şi polonezi susţin că ştiu ce au de făcut şi nu trebuie să ceară sfatul nimănui.

'Studiul a relevat faptul că, în general, românii, polonezii şi cehii au opinii similare privind datoriile şi natura acestora. Respondenţii din cele trei ţări au o abordare similară, subliniind onestitatea atitudinii debitorilor. Cei mai mulţi sunt de părere că fiecare debitor vrea să-şi plătească datoriile, dar este câteodată dificil să găsească o soluţie. Ceea ce au în comun cele trei ţări este că peste 90% dintre respondenţi ar dori să solicite companiilor de colectare să le prezinte opţiunile pe care le au şi se aşteaptă ca acestea să-i ajute în privinţa plăţii datoriilor', directorul general al Kruk International, Isabela Iacob.