De la consumul ocazional până la dependenţă, alcoolul acoperă un spectru foarte larg, fiind considerat dintotdeauna un element necesar al bunei dispoziţii. Cantitatea şi calitatea alcoolului consumat pot transforma beţia ocazională, combinaţiile apetisante sau consumul regulat în momente plăcute sau în surse de otrăvire a organismului.

Alcoolul etilic sau etanolul care intră în componenţa băuturilor alcoolice, rezultă din fermentarea glucidelor sub acţiunea microorganismelor (drojdia).

Din punct de vedere caloric, alcoolul este mai periculos decât zahărul. Caloriile cresc în funcţie de tăria băuturii alcoolice, fiind însă lipsite de valori nutritive. Un gram de alcool aduce şapte calorii şi niciun nutrient. Aceste calorii goale pot fi tranformate în energie de organism numai în combinaţie cu vitaminele şi proteinele. Etanolul nu este doar o sursă considerabilă de energie şi un element toxic pentru celule, ci şi un drog psihoactiv cu acţiune directă asupra sistemului nervos central, al cărui consum dă dependenţă.

Absorbţia alcoolului din tubul digestiv în sânge este atât de rapidă, încât 20% din cantitate ajunge la creier aproape instantaneu după ce a fost înghiţit. Ajuns rapid din stomac în sânge, alcoolul este transportat la principalele organe ale corpului – creier, inimă , plămâni, cărora le încetineşte activitatea. Asupra metabolismului efectul este de încetinire a ritmului de ardere a grăsimilor. Mai mult, această scădere a ratei metabolice este resposabilă pentru kilogramele în plus. Metabolismul alcoolului este în proporţie de 95% hepatic, un ficat normal şi sănătos putând să neutralizeze aproximativ 15 g alcool pur/oră.

Abuz/consum moderat


Dacă o băutură alcoolică este consumată lent, alcoolul se va absorbi treptat şi va procesat direct în ficat, fără un impact important asupra celorlalte organe. În cazul în care este consumat rapid, alcoolul rămâne în sânge o perioadă mai lungă înainte de a putea fi metabolizat, afectând în acest fel şi celelalte organe. Organismul uman deţine alcooldehidrogenaza, o enzimă cu rol în metabolizarea alcoolului ingerat, a cărei activitate diferă în funcţie de rasă, sex sau vârstă.

Citeste si Cum sa scapi de oboseala. Topul alimentelor energizante

Consumul „moderat“ este greu de stabilit deoarece toleranţa diferă de la un individ la altul. Autorităţile în domeniul sănătăţii au stabilit limitarea consumului de alcool şi două pahare /zi (20-30g de alcool) pentru bărbaţi şi un pahar /zi (10-15 g alcool) pentru femei, aceste cantităţi fiind considerate suficiente pentru a asigura buna dispoziţie, fără riscul efectelor nocive pe termen lung. Ele reprezintă un aport maxim posibil în 24 de ore şi nu doza zilnică medie. Adică unei persoane care nu a consumat alcool toată săptămâna nu i se recomandă să bea mai mult de două pahare la sfârşitul acesteia dacă nu doreşte să se expună riscurilor.

Alcoolul şi medicamentele

Alcoolul diminuează efectul tratamentelor medicamentoase şi poate transforma medicamentele în toxine dacă interacționează cu acestea în organism, efectul fiind afectarea ficatului. „Interacțiunea alcoolului cu anticoagulante sau aspirina poate cauza hemoragii digestive, în cazul antidepresivelor efectul poate fi de somnolenţă şi hipertensiune, iar în combinaţie cu medicamentele de slăbit poate duce la stări de nervozitate excesivă. Unele medicamente afectează gradul de metabolizare a alcoolului, determinând menținerea sa în organism mai multă vreme, iar simptomele pot fi: greața, puls accelerat, crampe abdominale, vărsături, dureri de cap, convulsii“, ne spune Anca Lungeanu, medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Centrul Medical Focus.

Citeste si Mirodenia care poate preveni diabetul

Cocktailuri alcoolice

Cocktailurile alcoolice, amestecuri de băuturi alcoolice şi diferite sucuri, sunt periculoase, în special pentru că alcoolul nu poate fi metabolizat de ficat în prezenţa zaharurilor şi a proteinelor, iar cele care au zahăr, proteine din fructe şi ouă sunt cele mai periculoase. Multe cocktailuri, pe lângă zahăr, proteine şi alcool, au şi cafeină. Cocktailurile trebuie băute foarte rar şi în cantităţi mici, pentru că reprezintă forma în care alcoolul este cel mai nociv şi cel mai toxic.
Cu cât alcoolul este într-o stare mai purificată şi în absenţa zahărului şi a proteinelor, cu atât se metabolizează mai uşor de către ficat. Băuturile rafinate precum vodka, ţuica, whiskey se metabolizează foarte repede, urmate de vinurile albe şi roşii naturale. Mai greu se metabolizează berea, care deşi nu conţine mult alcool, acesta este combinat cu zahărul, în special cu maltoza, şi cu proteinele din malţ.
„Echivalentul a 50 de grame de alcool dintr-o băutură rafinată se metabolizează în decurs de 10 ore, din vin în 15 până la 20 de ore, din lichior după 30 de ore, iar în cazul berii după 48 de ore. Recomandat este să nu se consume mai mult de două beri pe zi sau 500 ml vin sau 100 ml whisky“, spune Ionuţ Ştefan, medic nutriţionist, clinica York Test.
Riscurile imediate ale acestor combinaţii pot fi gastrita acută şi pancreatita acută, iar în timp pot provoca hepatopatie toxică alcoolică şi ciroză hepatică, pancreatită cronică, cancer hepatic şi pancreatic.

Efectele abuzului de alcool

Ingestia unei cantităţi crescute de alcool poate declanşa reflexul de vomă, primul mecanism de apărare al organismului împotriva otrăvirii. Simptomele intoxicaţiei cu alcool pot apărea rapid mai ales dacă acesta este consumat pe stomacul gol: dureri de cap, greaţă, vomă.
Simptomele mahmurelii sunt cauzate de efectul toxic al congenerelor (compuşi alcoolici responsabili cu aroma şi gustul specific, ce dezvoltă şi preferinţa pentru o anumită băutură), deshidratare (cauzată de eliminarea unei mari cantităţi de lichide prin diureză), acumularea de acid lactic în muşchi (prezenţa alcoolului împiedică descompunerea acidului lactic care determină apariţia durerilor musculare), acumularea toxică de formaldehidă.

Beţia nu are antidot. Singurul factor care înlătură mahmureala este timpul. Medicamentele, duşul rece, mâncarea, „dresul“ cu alcool, cafeaua, ieşitul la aer rece nu ajută la eliminarea mai rapidă a alcoolului din sânge. Mahmureala este rezultatul previzibil al abuzului de alcool.

Un consum mai mare de două pahare pe zi făcut în mod regulat creşte riscul afecţiunilor asociate alcoolului: hipertensiune, aritmie, afecţiuni ale ficatului sau ale pancreasului, accidente vasculare sau dependenţa.

Consumul moderat


Alcoolul nu este un factor sută la sută toxic. Consumat în cantități moderate, poate fi chiar benefic. Studiile au demonstrat că alcoolul consumat în cantități mici îmbunătăţeşte funcţiile cerebrale deoarece:
- fluidifică sângele şi previne formarea cheagurilor de sânge
- stimulează procesele de memorizare
- are efect pozitiv asupra neuronilor

Consumul moderat la persoanele peste 60 de ani ameliorează capacităţile cognitive, reduce riscul demenţei senile şi al maladiei Alzheimer. De asemenea, scade riscul de criză cardiacă şi atac ischemic. Protecţia împotriva afecţiunilor cardiovasculare are la bază creşterea nivelului colesterolului bun (HDL) concomitent cu scăderea colesterolului rău (LDL) şi a trigliceridelor, efectul anticoagulant, reducerea deteriorării pereţilor arteriali, vasodilataţiei şi creşterea fluxului sangvin.

Citeste si
Pericolele din carnea de pui


Sfaturi pentru a evita să vă îmbătaţi repede:

- nu beţi pe stomacul gol, alcoolemia va creşte brusc la 0,20 g
- asociaţi alcoolul cu produse care conţin carbohidraţi sau grăsimi (alune, covrigei, măsline, chipsuri)
- evitaţi băturile carbogazoase, deoarece accelerează absorbţia alcoolului
- diluaţi alcoolul cu apă sau cuburi de gheaţă
- înainte de a bea, mîncaţi un iaurt, pentru că încetineşte absorbţia alcoolului
- alegeţi berea şi vinul în locul băuturilor distilate care acţionează mai repede (anumite substanţe din vin încetinesc absorbţia alcoolului)

Citeste si
Secretele Dietei Dukan
Tratează hipertensiunea şi colesterolul cu plante
7 alimente care te ajută să slăbeşti
Lămaia te ajută să slăbeşti sănătos