Incet, incet, adevarul incepe sa iasa la suprafata despre cauzele care au condus la izbucnirea recentei recesiuni mondiale. Timp de trei ani, Commodity Futures Trading Commision (CFTC) a anchetat eventualele manipulatii de pe piata petrolului. „Ni s-a cerut insistent sa clarificam ce s-a intamplat in iulie 2008”, cand piata petrolului a stabilit recordul absolut de 147 $/baril, a recunoscut Je­ffrey H. Harris, economistul-sef al CFTC. Raportul arata ca in momentul explo­darii preturilor la titei o mare parte din pozitii au fost deschise de speculantii care au provocat o lovitura nimicitoare asupra economiei, potrivit senatorului american Bernie Sanders. Conform datelor Dow Jones, in iulie 2008 bancile au avut 5,6 milioane de contracte futures la petrol, companiile energetice - 2,7 mi­lioane, fondurile speculative - 884.663, firmele aeriene - 204.705, iar 937.386 erau distribuite intre diferiti jucatori din piata. Pe acest fundal, cotidianul ,,Wall Street Journal” a intrat in posesia listei celor 219 pioni aflati pe piata petro­lului in acel moment: cele mai mari pozitii au fost fixate la bancile Goldman Sachs si Morgan Stanley.

Goldman Sachs a avut 451.997 de contracte pe termen lung cu miza pe cresterea preturilor si 419.324 de pozitii scurte pe scadere, ceea ce a insemnat 35,2% din volumul total al pozitiilor des­chise pentru petrolul marca WTI, po­trivit calculelor expertului Oliver Jacob, de la Petromatrix. In majoritatea cazu­rilor, pozitiile bancii au venit in contra­dictie cu interesele clientilor.

Scuza perfecta: confidentialitatea raportului


Desi comisia a anuntat si pana acum ca majoritatea contractelor futures au apartinut companiilor financiare, nu­mele lor nu au fost dezvaluite public, o informatie considerata confidentiala. Actualele dezvaluiri pot fi interpretate drept avertisment adresat companiilor ca la urmatorul salt al preturilor figu­rantii listei pot fi foarte usor transformati in acuzati. In orice caz, asa afirma Jacob. De asemenea, nu este foarte clar care sunt intentiile CFTC, daca este sau nu comisia sa aplice sanc­tiuni speculantilor: responsabilii insti­tutiei au refuzat orice comentarii, invo­cand drept scuza caracterul confi­dential al raportului. Oricum, potrivit ,,Los Angeles Times”, Lloyd Blankfein, directorul Goldman Sachs, a angajat pentru apararea intereselor companiei sale pe perioada anchetelor deschise de autoritatile americane un cunoscut avocat specializat in cazuri penale. Ziarul estimeaza ca decizia lui Blankfein denota seriozitatea acordata de omul de afaceri acestor investigatii.


1.600 mld. $ din fondurile Trezoreriei americane


In acest context, agentia Bloomberg a publicat un studiu potrivit caruia in decembrie 2008 creditele acordate de Rezerva federala a SUA (FED) marilor banci de pe Wall Street, precum si altor institutii de profil au totalizat 1.200 mld. $. Raportul Bloomberg s-a bazat pe o analiza detaliata a 29.000 de pagini de documente obtinute in virtutea Legii accesului la informatii si a 21.000 de tranzactii.

Lucrarea schiteaza un portret ama­nuntit al relatiilor dintre FED si bancile de afaceri in momentul in care nu­meroase institutii isi asigurau clientii ca situatia lor financiara este stabila. Cel mai mare beneficiar a fost Morgan Stan­ley, ale carui imprumuturi au totalizat 107,3 mld. $, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmata de alti grei ai lumii bancare americane, precum Citigroup (99,5 mld. $) si Bank of America (91,4 mld. $), ambele fiind implicate in strategii dubioase care au declansat bula imobiliara din toamna lui 2008.

Autorii studiului remarca, printre altele, ca in 2008 primele 10 cele mai importante banci si afaceri si firme de brokeraj din Statele Unite au primit din partea Trezoreriei SUA aproximativ 1.600 mld. $ sub forma de credite de urgenta din celebrul program TARP pentru ca sistemul financiar sa continue sa functioneze fara sincope majore.