In timp ce Comisia Europeana cere guvernelor UE27 implementarea de programe draconice de austeritate bugetara constand, printre altele, in reducerea salariilor functionarilor publici si inghe­ta­rea/diminuarea pensiilor si prestatiilor sociale, oficialii de la Bruxelles bat cu pumnul in masa pen­tru cresterea veniturilor salariale, venituri obtinute din contributiile statelor membre lovite de rece­siu­ne. Sprijinul financiar anticriza acordat Romaniei de tandemul alcatuit din Fondul Monetar Interna­tio­nal si Comisia Europeana a venit la pachet cu conditii dure de restrangere a cheltuielilor publice, extrem de dificil de suportat de cetatenii pauperi­zati ai acestei tari.  Anularea tuturor sporurilor, taie­rea apoi cu 25% a salariilor functionarilor publici si demararea unui vast program de concediere a per­so­nalului din institutiile bugetare centrale si locale sunt masuri dure adoptate la sugestia si cu acordul FMI si CE, avand drept obiectiv reducerea defi­ci­tu­lui bugetar. Romanii nu sunt singurii euro­peni for­tati sa plateasca factura crizei, dupa anii de risipa, proasta administrare si furt al banilor publici impu­ta­bile guvernelor nationale.

Grecii, irlandezii, spaniolii, englezii, portughezii sunt, la randul lor, supusi programelor de austeritate me­nite sa redreseze finantele nationale. De partea cealalta, a privilegiatilor crizei, se afla functionarii si oficialii UE, singurii cetateni europeni care pre­tind si pri­mesc indiferent de evolutia econo­miei si care sunt platiti din contri­butiile statelor membre la bugetul comunitar. In acest sens, initiativa acestora din ur­ma de a propune dimi­nuarea cresterii sa­lariilor oficialilor europeni in 2010 de la 3,75%  la 1,85% a fost intampinata cu osti­li­tate de aparatul birocratic din institu­tiile comunitare si contestata la Curtea Europeana de Justitie, for care a dat satisfactie functionarimii de la Bruxelles, Luxembourg si Strasbourg, respingand ca nelegala cererea. Motivul invocat: sala­riile birocratilor suprana­tionali se supun altor reguli decat cele ale functionarilor publici din tarile membre.  In cazul celor dintai nu pot fi invocate situatii de forta majora, cum este recesiunea spre exem­plu, salariile lor cunoscand un singur trend: as­cen­dent.

Venituri neafectate de criza


Sumele despre care vorbim sunt de-a dreptul uriase, comparativ cu salariile (deja ciuntite cu 40% in urma masurilor guvernului Boc) functionarilor romani.

In cazul acestora, baza de intrare in sistemul bugetar aplicabila din 2011 este de 670 de lei. In ceea ce-i priveste pe cei din institutiile europene, la o baza fixa se adauga multiple sporuri, baza fiind diferita, in functie de gradul pe care il are birocratul din institutiile europene. Cel mai mic salariu minim este de 2099,70 euro (grad D4), adaugandu-se sporul de expatriat  de 16%, sporul de intretinere a gospodariei de 5%, alocatia pentru copil de 237 euro/luna, alocatia pentru educatia copilului (variabila, in functie de varsta acestuia) si un spor de relocare ce acopera toate cheltuielile facute cu mutarea dintr-un oras/tara in altul/alta sau cu intoarcerea in tara de origine la finalul carierei de functionar european. Venitul final, rezultat in urma cumularii tuturor acestor sporuri, creste anual, potrivit unei formule de calcul ce nu a fost nici pe departe afectata de stramtoarea financiara in care se afla statele care cotizeaza la bunastarea acestor functionari.