Reţinerea unui impozit anticipat de 16% pentru fiecare transfer bursier în profit îi va descuraja investitorii să tranzacţioneze şi va încetini dezvoltarea bursei, şi aşa greoaie, afirmă brokerii, care recomandă revenirea la sistemul colectării unei cote anticipate de 1%.

Potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, investitorii vor fi scutiţi de la depunerea declaraţiilor fiscale trimestriale şi de la plata trimestrială a impozitului pe profit, însă este introdusă reţinerea unui impozit anticipat de 16% pe fiecare tranzacţie în profit, scrie Mediafax.

Intermediarii vor determina şi câştigul sau pierderile înregistrate de client într-un an. Totodată, brokerii şi administratorii de fonduri vor fi obligaţi să îşi informeze în scris clienţii cu privire la profitul sau pierderea înregistrată, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plată anticipată, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul care s-a încheiat.

Conform sistemului actual de colectare a impozitului, fiecare investitor pe piaţa de capital este obligat să calculeze, să declare trimestrial câştigul acumulat şi să plătească, tot trimestrial, impozitul aferent. O altă declaraţie este depusă pentru înregul an, în baza acesteia urmând să se realizeze regularizarea.

"Propunerea de a reţine la sursă 16% la fiecare tranzacţie realizată în câştig este mai dăunătoare pieţei decât varianta actuală de impozitare. Atâta timp cât reţinerea la sursă înseamnă plată anticipată, putem să ne luam adio de la obiectivul de a avea o bursă dezvoltată. Un 16% pe câştigul din tranzacţie i-ar afecta puternic pe investitorii activi, pentru că ei vor plăti impozit, deşi pe zi, pe lună sau pe an pot înregistra pierderi. Această propunere îndepărtează investitorii şi diminuează capitalurile disponibile pentru investiţii. Pentru a stimula dezvoltarea pieţei, ar trebui ca impozitul să fie calculat şi plătit după încheierea anului, când se poate determina câştigul net al fiecăruia", a declarat purtătorul de cuvânt al firmei de brokeraj Tradeville, Victor Stănilă.

Declaraţiile trimestriale au fost introduse în iulie 2010, când a fost adus la acelaşi nivel şi impozitul pe profit la 16% indiferent de perioada de deţinere a titlurilor. Anterior, investitorii plăteau impozit de 16% numai dacă titlurile erau vândute în mai puţin de un an, iar dacă păstrau titlurile în portofoliu peste un an, se achita doar 1% din câştig. Totodată, brokerii reţineau o cotă anticipată de impozit 1% pentru fiecare tranzacţie.

După iulie 2010, când au fost introduse declaraţiile trimestriale şi a fost adus la acelaşi nivel impozitul pe profit la 16% indiferent de perioada de deţinere a titlurilor, rulajele pe bursă au scăzut aproape la jumătate. Lichiditatea a mai revenit pe creştere doar de la finalul lunii ianuarie 2011, când a fost listat Fondul Proprietatea, care i-a stimulat pe investitori să fie mai activi la tranzacţionare.

Directorul general al SSIF Broker, Grigore Chiş, consideră că reţinerea anticipată a unei cote de 16% este o aberaţie şi spune că cea mai bună metodă de colectare a impozitului era cea de dinainte de iulie 2010.

"Ne pun să plătim anticipat 16% pe tranzacţii fără să vadă dacă este profit sau pierdere pe an. Dacă eu am un portofoliu de 200.000 de lei şi sunt un speculator înrăit pot face profit de 400.000 de lei şi apoi în alte tranzacţii pot să pierd cei 400.000 de lei. Deci, la final de an eu aş fi pe zero, însă statul îmi ia impozit anticipat 64.000 de lei pentru profitul acela de 400.000 de lei, urmând să mi-i dea peste doi ani", a afirmat Chiş.

Deşi renunţarea la declaraţiile trimestriale este un pas înainte pentru bursă, efectele sale sunt umbrite de propunerea de reţinerea a impozitului anticipat, o piedică pentru investitori care va duce la scăderea a rulajelor, şi aşa reduse, crede preşedintele Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), Dumitru Beze.

"O astfel de propunere ne dovedeşte încă odată că cei care ajung să scrie legi în România nu au nicio înţelegere a realităţii economice, pentru că oricine ar fi făcut măcar o tranzacţie pe bursă în viaţa lui sau ar fi avut decenţa să întrebe nu ar fi propus o astfel de măsură care poate duce la scăderea vizibilă a rulajelor de la bursă. Este de neconceput ca şi Codul Fiscal să fie schimbat politic. Acum câteva luni toţi actorii pieţei de capital împreună cu specialiştii tehnici din Ministerul Finanţelor şi cu acceptul FMI am semnat o înţelegere prin care puteau fi aduşi de zece ori mai mulţi bani la buget decât această măsură care nu numai că nu va aduce încasări semnificative la buget, dar şi contribuie covârşitor ca România să aibă o bursă cu un rulaj de sub 1 milion de euro zilnic în anii ce vor urma. Sperăm ca împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai pieţei de capital să explicăm efectele acestei măsuri şi să reuşim să modificăm această propunere", a afirmat Beze.

Directorului general al BT Asset Management, Radu Hanga, spune că reţinerea la sursă şi eliminarea declaraţiilor trimestriale sunt îmbunătăţiri aduse Codului Fiscal deoarece este redusă birocraţia şi clienţii fondurilor de investiţii nu mai trebuie să meargă de cinci ori pe an la administraţiile financiare.

"Dacă ne uitam în zona de fonduri de investiţii, 99% din clienţi sunt pe fondurile monetare şi cele de obligaţiuni, pentru aceştia cel mai important este simplificarea sistemului birocratic. La 10.000 de lei investiţi câştigi 400 lei în prezent, din care impozitul este de 60 lei. Nu ai prefera să fie reţinut la sursă decât să faci cinci drumuri pe an la Finanţe? Cei care vor investiţii în fondurile mai riscante nu sunt clienţi ca cei care investesc direct în piaţă, se uită pe termen mai lung şi au mai puţine operaţiuni", a afirmat Hanga.