Sunt 1,4-1,5 milioane. Sunt platiti de la buget, unii cu salarii fabuloase, altii - cei mai multi - doar cu minimul pe economie. Sunt bugetarii, cei care in ultimele luni, potrivit mesajului transmis de guvernanti - platiti si ei si oamenii lor tot de la buget -, se fac vinovati de tot dezastrul din tara asta.

Pe ei trebuie sa-i uram, sa-i pedepsim, sa-i marginalizam. Pentru ca ei ne-au dat cheltuielile bugetare peste cap, ei „au majorat” peste orice limita si inchipuire deficitul bugetar si daca nu ar fi ei (si pensionarii, evident) tara nu ar fi in criza. Si, pe langa faptul ca nu fac nimic si „sug sangele poporului”, mai stau si in concedii medicale cu anii. In 2009, cei un milion si cati ori fi de angajati de la stat si-au luat nu mai putin de 57.500 de ani de concedii medicale, respectiv 85% din totalul concediilor medicale acordate. In fata unor astfel de cifre, orice salariat din mediul privat, care munceste 10 ore pe zi, cu fisa postului si criteriile de performanta lipite de ecranul calculatorului, nu poate fi decat furios si mai mult decat invidios pe „norocosii” de la stat.

Dincolo de statistici si declaratii politice pe principiul „dezbina si cucereste”, la stat lucrurile stau aproape cu totul altfel. Este adevarat ca sunt multi si ca pe alocuri aparatul este supradimensionat. Dar asta se intampla exact in zonele neproductive. De-a lungul anilor, fiecare sef - de la orice nivel - si-a adus propriii oameni, care au ramas in sistem si dupa schimbarea regimului politic.

Sunt „bugetarii de partid”. Cu contracte de munca „beton”, cu salarii compensatorii si facilitati cu gramada. Acesti oameni nu au muncit atunci si nu o fac nici acum. Si, da, stau in concedii medicale pentru ca nu-si gasesc locul, pentru ca nu stiu sa faca nimic, pentru ca se tem sa nu afle noul sef ce e cu ei si sa fie eliminati.

Cat despre cei adusi de regimul la putere, acestia nici nu se straduiesc sa mimeze preocuparea. Sunt armatele de consilieri, de asistente, de soferi platiti regeste, de „experti” inventati de sistem, de sefi care nu au pregatirea postului pe care il ocupa, dar care sunt pusi acolo pentru ca cei de sus sa aiba controlul a tot ce misca in tara asta. Iar pe langa toti acestia, unde mai incape ca se afla si „adevaratii bugetari”. Sunt putini, muncesc pe rupte pentru ca trebuie sa faca si treaba protejatilor politic si sunt platiti prost. Se tem pentru locul lor de munca mai ales pentru ca stiu ca nu are cine sa-i protejeze. Si cu siguranta nu se fac vinovati de dezas­trul din tara asta. Se spune ca la trei bugetari de partid exista doar unul adevarat. Perseverati, domnilor guvernanti!