Ce au în comun un magazin naturist aflat într-un centru comercial din Timişoara, un business hotelier întins pe mii de metri pătraţi, în judeţul Braşov şi un afterschool din  Bucureşti? Toate sunt afaceri la cheie, scoase la vânzare pe site-urile de mică publicitate. Dacă ultima dintre ele şi-a găsit deja un nou proprietar, celelalte două încă mai aşteaptă. Sunt nevoite să facă faţă unei concurenţe în creştere cu 10-15% comparativ cu 2011.

Circa 3.000 de businessuri scoase la vânzare în această perioadă, fără a le lua în calcul pe cele aflate în faliment şi în procedură de comercializare a activelor.

Retragerea din acel tip de afacere sau un exit din orice fel de business, o firmă construită încă de la început special pentru de a fi vândută, mutarea în alt oraş sau ţară a proprietarului, existenţa unor credite restante sau greu de rambursat, ori scăderea încasărilor sunt principalele motive pentru care afacerile sunt scoase la vânzare la mica publicitate. Iar numărul anunţurilor de acest fel a crescut în anii de criză.

„Alte motive ţin de dorinţa proprietarilor de a găsi un asociat cu care să dezvolte afacerea, o firmă concurentă sau dintr-un domeniu asemănător cu care să poată creşte businessul şi să-şi optimizeze cheltuielile. Există şi proprietari care s-au săturat de businessul curent şi doresc să deschidă o afacere mai profitabilă decât cea pe care o deţin”, a afirmat Radu Ciucioiu, administratorul platformei Piaţa Afacerilor, care intermediază astfel de tranzacţii.

Tot pe site-urile de profil se găsesc şi businessurile ai căror proprietari au ajuns la o anumită vârsta şi vor să se pensioneze, iar în lipsa unui succesor capabil să o ducă mai departe, preferă să o vândă, a completat Ciucioiu.

Ca şi obiectul de activitate, care este cât se poate de variat, şi preţul oscilează de la câteva zeci de mii de euro până la câteva milioane.

„În orice activitate, preţul de vânzare propus este mai mare decât al activului în sine. Există şi cazuri speciale, precum cel în care persoana se retrage, iar atunci va cere mai puţin ca să încheie respectiva tranzacţie. La polul opus, dacă proprietarul trăieşte exclusiv din vânzarea de businessuri, atunci preţul va fi mai mare”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benta, adăugând că preţul depinde şi de elemente precum valoarea activelor sau vadul comercial.

Un hotel cu 2 milioane de euro

De vânzare afacere hotelieră la cheie, în judeţul Braşov. Preţ afişat – 1 euro, preţ cerut - 2 milioane de euro. „Situat în judeţul Braşov, complexul beneficiază de potenţialul turistic al zonei, fiind localizat la doar câţiva kilometri de Castelul Bran, oferind acces facil atât către masivul Piatra Craiului, cât şi către masivul Bucegi. Complexul este alcătuit dintr-o casă de vacanţă, o cabană, un restaurant de 3 stele, o pensiune şi o clădire centrală cu rol administrativ, cu o suprafaţă construită cumulată de 1.990 mp şi un teren de 3.790 mp.” Aşa arată anunţul postat pe Internet, la mica publicitate, prin care proprietarul vrea să-şi vândă afacerea contra sumei de 2 milioane de euro. La telefon răspunde un domn care vorbeşte cu accent străin şi spune că el este doar intermediar, iar proprietarul vinde din motive „personale”, nu pentru că businessul nu mai merge bine. Dovadă ar sta chiar rata medie de ocupare actuală a complexului turistic, de 80%.

„Spaţiul generos” pentru parcare, locurile de joacă pentru copii, ATV-uri pentru plimbări în zona forestieră, o sală de conferinţe utilată, una de fitness, spaţiul de agrement ori sauna dublă sunt doar câteva dintre dotările pentru care intermediarul se vede îndreptăţit să ceară cu uşurinţă suma de 2 milioane de euro. Niciun cent în plus sau în minus. Cel puţin nu în stadiul convorbirii telefonice. „Vă spun mai multe când ne întâlnim”, s-a încheiat convorbirea.

15.000 de euro pentru un magazin cu produse naturiste

Mult mai generoasă în a oferi informaţii despre magazinul său de produse naturiste din Timişoara a fost Lidia Teleaga. După ce a pus pe picioare magazinul, proprietara îşi doreşte să se apuce de altceva. Nu s-a hotărât încă ce business nou să înceapă, dar ştie că vrea să vândă afacerea cu ceaiuri şi alifii. 15.000 de euro este suma pe care vrea să o încaseze pentru un „super vad”, lipsa datoriilor şi toate autorizaţiile la zi. Cu anunţul postat de câteva săptămâni pe site-urile de mică publicitate, businessul încă îşi aşteaptă cumpărătorul.

Afterschool, sold out

Afterschool-ul Greenfield-Center, situat în apropiere de Calea Dorobanţilor din Capitală, s-a vândut rapid, contra sumei de 25.000 de euro. Nu mică i-a fost mirarea lui Bogdan Penescu când l-am contactat pentru detalii. „Nici nu ştiu unde aţi mai găsit anunţul. S-a vândut.” Întrebat de motivul pentru care nu a păstrat afterschool-ul, Penescu a spus că se ocupă acum de alt business. „Cu asta mă ocup. L-am pus pe picioare şi l-am dat. Nu mai am timpul necesar. Acum fac alt business”, a explicat Penescu, adăugând că „dacă vă interesează, vă pot consilia să vă faceţi un afterschool”, pentru că „este mai bine să-l porniţi dumneavoastră, step by step”.

În ciuda sfatului, există şi antreprenori care preferă achiziţia de afaceri la cheie pentru a evita birocraţia înfiinţării unei firme sau a obţinerii autorizaţiilor. Dovadă stă chiar existenţa pieţei afaceribusiness lor vândute la mica publicitate, unde oferta se ridică la aproximativ 3.000 de firme, după cum estimează Radu Ciucioiu, administrator al portalului de profil Piaţa Afacerilor, unde cererea se întâlneşte cu o ofertă mai mare cu 30% faţă de anul trecut. Valoarea afacerilor scoase la vânzare aici depăşeşte 350 milioane euro.

Cine sunt cumpărătorii

De ce aleg proprietarii să-şi posteze anunţul alături de cele matrimoniale sau locuri de muncă? Pentru că, după cum explică Benta, şi respectiva activitate este mică, iar aici îşi găseşte mai uşor cumpărător. „Cererea şi oferta se întâlnesc pe aceeaşi piaţă, iar istoricul a confirmat că mica publicitate este eficientă pentru afacerile mici. În schimb, nu vei găsi niciodată aici un anunţ venit din partea unei companii mari”, a explicat consultantul.

Cele mai multe dintre micile afaceri aflate în căutare de noi proprietari au un preţ de câteva zeci de mii de euro, ceea ce le face tentante pentru angajaţii unor unităţi de tip saloane de înfrumuseţare, restaurante sau baruri, care ar dori să preia sau să închirieze o afacere identică cu cea pentru care lucrează în prezent. Tot în categoria cumpărătorilor se mai numără şi salariaţii din companiile mari şi multinaţionale care dispun de o anumită sumă de bani şi îşi doresc o afacere în paralel cu jobul. Cu ochii pe mica publicitate mai stau şi proprietarii de firme interesaţi de achiziţia unui nou punct de lucru. De regulă, susţine Ciucioiu, anunţurile se adresează micilor întreprinzători şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau care doresc să achiziţioneze prima afacere.

 

Sfaturi pentru pretendenți

În întâmpinarea acestora, consultanţii vin cu o serie de sfaturi pe care potenţialul cumpărător trebuie să le ia în calcul. În primul rând, viitorul proprietar trebuie să se uite la rata de profit pe care urmează să i-o aducă businessul. Pentru aceasta, trebuie să solicite actualului patron situaţiile contabile unde se pot vedea indicatorii financiari.

Şi asta în contextul în care, potrivit lui Benta, „sunt foarte frecvente situaţiile în care o firmă este vândută tocmai pentru a scăpa de datorii”.

De aceea, cumpărătorul trebuie să fie atent dacă se angajează să preia doar activele companiei sau şi persoana juridică.

De obicei, în cazul businessurilor la cheie, cele două se vând la pachet. Chiar şi atunci când cumpără doar activele, trebuie verificat dacă bunul respectiv „are sarcini sau grefuri pe el”. Cu alte cuvinte, el poate fi ipotecat sau pus gaj într-un împrumut, de exemplu.

Dacă afacerea i se pare una bună, iar cumpărătorul acceptă să preia şi datoriile firmei, atunci contractul trebuie să menţioneze clar în sarcina cui cad datoriile înregistrate la vânzare.

„În mod normal, noul administrator răspunde pentru întreaga activitate, deci şi pentru ce a fost în urmă, dar fiecare parte îşi stabileşte responsabilităţile în contractul de vânzare-cumpărare”, a explicat Benta.

Pe de altă parte, nici evidenţele contabile nu sunt întotdeauna o sursă sigură, care să prezinte situaţia reală a firmei. În foarte multe cazuri, susţine Ciucioiu, încasările reale nu apar în documente, iar o soluţie ar fi ca potenţialul cumpărător să urmărească activitatea firmei din afara ei, precum numărarea clienţilor care intră în magazin. El poate astfel să estimeze valoarea medie a achiziţiilor pe care le fac clienţii şi apoi să aproximeze încasările reale.

Verificarea valabilităţii şi a legalităţii contractelor de închiriere reprezintă o altă componentă care trebuie luată în calcul. Dacă contratul de închiriere expiră într-un viitor prea apropiat, cumpărătorul trebuie să clarifice cu vânzătorul afacerii şi cu proprietarul spaţiului prelungirea contractului.

De asemenea, trebuie verificate clauzele legate de plata utilităţilor, obligaţiile privind întreţinerea spaţiilor sau preluarea dotărilor spaţiului.

În plus, dacă se achiziţionează firma care operează afacerea, este nevoie să se verifice actele contabile şi contractele în derulare, pentru că cele de furnizare de mărfuri sau servicii pot conţine clauze defavorabile sau imposibilitatea de a-l transfera către o altă firmă. Existenţa unor contracte de leasing sau credite în derulare nu reprezintă neapărat un lucru rău, dar, din nou, este necesară verificarea clauzelor contractuale, şi, mai ales, dacă şi cum s-au efectuat plăţile sau dacă firma a avut întârzieri la plata ratelor.

„O firmă care a avut întârzieri de peste 30 de zile la plata ratelor este foarte puţin probabil să mai primească finanţare în următorii ani. Practic, nu veţi mai putea contracta un credit pentru dezvoltarea afacerii dumneavoastră. Dacă afacerea este totuşi rentabilă, ar trebui să verificaţi dacă plăţile sunt la zi şi, eventual, dacă s-au început procedurile de executare silită. Dacă există restanţe, stanţe, se pot achita la zi şi se pot stinge litigiile”, a atenţionat Ciucioiu.

Şi existenţa unor procese în derulare poate afecta activitatea viitoare a firmei. Unele procese pot fi benefice, dar altele pot obliga compania la plata unor daune. Soluţia o reprezintă consultarea unui avocat care să cântărească riscurile legate de preluarea firmei. Recomandarea acestora este ca afacerea să fie cumpărată parţial, respectiv o cotă de 50%-70%, urmând ca achiziţia finală a firmei să se facă după clarificarea litigiilor.

Acestea sunt doar o parte dintre problemele care se pot ivi la achiziţia unei afaceri, iar pentru verificări de amănunt recomandarea este să se apeleze la serviciile unor evaluatori, avocaţi sau consultanţi.

 

Anunțuri pe WWW

Anunţurile la mica publicitate apar peste tot pe Internet, fie că este vorba despre site-uri specializate în intermedierea afacerilor, fie că sunt site-uri de anunţuri generaliste.

Astfel, deţinătorii acestor platforme ajung să facă adevărate businessuri din postarea anunţurilor, vizualizate de sute de mii de utilizatori. Potrivit motorului de măsurare a traficului pe Internet, trafic.ro, topul primelor cinci site‑uri de anunţuri, după numărul de vizitatori, arată în felul următor:

anuntul.ro

anunturi.biz

eanuntul.biz

piata-az.ro

omnianunturi.ro

Sunt site-uri care atrag zeci de mii de vizitatori pe zi, aflaţi în căutarea de oportunităţi.

 

CELE MAI CĂUTATE BUSINESS-URI PENTRU CUMPĂRARE

- saloanele de înfrumuseţare

- barurile

- restaurantele

- unităţile de tip fast-food

- cofetăriile

- patiseriile

- saloanele de întreţinere corporală

- sălile de sport

- companiile cu activitate de producţie

- benzinăriile

- fermele agricole

Sursa: Piaţa Afacerilor

CELE MAI MULTE AFACERI SCOASE LA VÂNZARE

Unele afaceri se vând în una-două săptămâni, iar altele în câteva luni. Afacerile mai mici au şanse mai mari de vânzare rapidă. Contează foarte mult conţinutul anunţului, domeniul de activitate, vadul comercial, încasările, cifra de afaceri şi, bineînțeles promovarea anunțului.

1. pensiuni-hoteluri

2. restaurante

3. baruri

4. unităţi de tip fast-food

5. patiserie – cofetărie