Judecătorii Curţii Constituţionale ar fi convenit în şedinţa de marţi că judecătorul Ştefan Minea era îndreptăţit să transmită rectificarea la Monitorul Oficial în privinţa motivării Curţii pe referendumul din 29 iulie, au declarat surse oficiale.


Conform surselor citate, opinia majorităţii judecătorilor prezenţi la şedinţa de plen a CC a fost că judecătorul Ştefan Minea ar fi fost îndreptăţit să transmită la Monitorul Oficial rectificarea în ceea ce priveşte motivarea Curţii pe contestaţiile privind referendumul din 29 iulie. Argumentele invocate în şedinţa de plen de către majoritatea judecătorilor au fost că acesta era atât judecător raportor, cât şi judecător de serviciu, au mai precizat sursele citate.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi dimineaţă, înaintea şedinţei plenului Curţii, că rectificarea transmisă la Monitorul Oficial în cazul motivării privind referendumul din 29 iulie a fost emisă "în condiţii strict legale".Zegrean a fost întrebat de jurnalişti în ce condiţii a fost emisă erata transmisă la Monitorul Oficial şi semnată de judecătorul de serviciu, în aceeaşi zi în care el a fost cel care a semnat altă adresă către Guvern.

"În condiţii strict legale", a răspuns Zegrean. "Eram în concediu, judecătorul de serviciu este cel care semnează în locul preşedintelui", a mai precizat preşedintele Curţii Constituţionale.

În 6 august, Curtea a transmis o erată, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis. Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a precizat că a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Concret, CC a invocat textele legale, potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru înseamnă că sunt cuprinşi în listele electorale permanente toţi cetăţenii români cu drept de vot, indiferent unde îşi au domiciliul în ţară sau în străinătate.Erata solicitată de conducerea CC a generat ample discuţii, inclusiv în interiorul Curţii, trei judecători declarându-se deranjaţi de faptul că nu au fost consulaţi.