Guvernele şi băncile centrale din Europa Centrală şi de Est se pregătesc pentru ieşirea Greciei din zona euro, care ar declanşa turbulenţe grave pe pieţe, ar conduce la deprecierea puternică a monedelor din regiune, la creşterea costurilor creditului şi frânarea exporturilor, arata o analiza realizata de Wall Street Journal (WSJ).


Autorităţile din statele UE cu economii emergente consideră că sunt mai bine pregătite pentru depăşirea unei astfel de crize decât acum patru ani, când falimentul băncii americane Lehman Brothers a declanşat criza financiară mondială, estimeaza publicatia americana. Totusi, regiunea este vulnerabilă, cele mai mari riscuri fiind semnalate în Ungaria, din cauza gradului ridicat de îndatorare a guvernului, în timp ce România ar trebui să fie îngrijorată de prezenţa semnificativă a băncilor greceşti, iar Bulgaria de exporturile către Grecia, una dintre principalele pieţe de desfacere pentru producătorii de la sud de Dunăre, sustine sursa citata.

Îngrijoraţi că alegerile de la sfârşitul săptămânii viitoare din Grecia ar putea determina ieşirea ţării din zona euro, investitorii vând deja de câteva săptămâni active legate de Polonia, Ungaria, România şi Cehia, provocând deprecierea monedelor şi a indicilor bursieri din regiune.

Ungaria, cu cel mai ridicat grad de îndatorare dintre statele UE care nu au trecut încă la euro, a început , potrivit declaratiilor facute in acest sens de premierul Viktor Orban, să-şi "consolideze apărarea astfel încât un astfel de cutremur să nu aducă ţara în genunchi". În Polonia, cea mai "sănătoasă" economie din regiune, guvernatorul băncii centrale Marek Belka a afirmat că autorităţile monitorizează atent situaţai din sectorul bancar şi sunt pregătite să intervină cu lichidităţi, în euro şi zloţi, pentru a sprijini instituţiile financiare în caz de necesitate. "Există canale de contagiune, dar economia polonă este destul de echilibrată şi rezistentă. Desigur, nimeni nu este imun", a spus Belka.

Majoritatea statelor din regiune au o expunere limitată faţă de Grecia, cu excepţia României şi Bulgariei. Analiştii consideră că ieşirea statului elen din zona euro ar declanşa trecerea panicată a investitorilor de la active din Europa emergentă către investiţii percepute drept sigure. Monedele din regiune s-ar deprecia, iar costurile de finanţare ale guvernelor şi companiilor ar creşte. Populaţia cu credite în valută din Polonia, Ungaria şi România ar fi afectată în mod special.

Alt canal de transmitere a crizei ar fi băncile. Multe instituţii de credit din regiune depind de finanţarea de la bănci-mamă din zona euro, iar ieşirea Greciei din uniunea monetară ar declanşa o criză la nivelul sistemului bancar vest-european, afectând sever fluxul de fonduri către statele din Est. Pe de alta parte, ieşirea Greciei din zona euro ar putea declanşa o recesiune severă în zona euro, afectând semnificativ exporturile statelor est-europene, în special Cehia şi Ungaria.

Viktor Orban a propus Poloniei, Cehiei şi Slovaciei să ia măsuri coordonate pentru a preveni retragerea, de către băncile vest-europene, a finanţării către subsidiarele din est, şi pentru a obţine acces la operaţiunile de swap valutar ale Băncii Centrale Europene. Reacţia vecinilor Ungariei a fost însă lipsită de entuziasm. "O iniţiativă interguvernamentală nu este măsura potrivită aici", a afirmat Marek Belka, precizând că astfel de chestiuni ar trebui discutate de BCE şi băncile centrale.

"Desigur, aş fi îngrijorat dacă băncile europene mari care au subsidiare aici ar fi în pericol. Însă subsidiarele sunt destul de bine izolate, supravegheate de noi, bine capitalizate şi lichide", a mai spus guvernatorul băncii centrale a Poloniei, unde 70% din activele din sectorul bancar sunt deţinute de instituţii străine. Belka a adăugat că se pregăteşte pentru o perioadă prelungită de incerttiudine. "În orice caz, nu cred că se va întâmpla repede, la o dată clară, oferind ziarelor un titlu mare şi frumos, «Grecia a ieşit din zona euro». Situaţia va evolua", a explicat oficialul de la Varşovia.

O altă opţiune luată în calcul de Belka dacă alegerile din Grecia ar da un guvern care nu susţine acordul cu UE şi FMI ar fi menţinerea ţării în zona euro, însă cu reducerea semnificativă sau oprirea ajutorului extern, şi finanţarea economiei printr-un "instrument intern de plată" cu caracter temporar, folosit în paralel cu moneda euro. "Unii consideră că peticirea problemelor este cel mai bun scenariu, pentu că alte variante sunt ori nerealiste, ori dezastruoase", conchide Belka.