Saptamana financiara va ofera, din 20 septembrie, o carte senzationala - „Cel mai mare furt din istorie” - despre cea mai mare escrocherie din acest secol, 65 de miliarde de dolari, realizata de Bernard Madoff. Totul despre scensiunea celebrului escroc pe pietele financiare americane! Cine au fost cei care l-au sustinut pe Madoff in realizarea schemei Ponzi?
In lumea finantelor, foarte criptica pentru omul de rand si, intr-o tara ca Statele Unite ale Americii, supusa unor reglementari drastice, nu te astepti ca, in secolul nostru, sa mai aiba loc escrocherii de amploare. S-ar zice ca acolo puterea de verificare si de coercitie a statului este atat de mare, incat nu mai este loc nici macar pentru marunte ciupeli, darmite pentru inginerii financiare de amploare.
Si totusi... Cazul ENRON, de acum cativa ani, demonstreaza ca nici o reglementare din lume nu este infailibila. Caderea pietelor imobiliare, care a generat criza din 2007-2008, a fost un alt semnal ca lacomia, mai ales in structurile de la varf, poate sa nu aiba margini si sa nu tina cont de nimic pentru a se hrani. Iar criza amintita a dus si la darea in vileag a celei mai mari escrocherii din acest secol, asa cum a fost supranumita de catre presa, intinsa pe mai multe tari din mai multe continente, care a dus la ruina unor oameni nevinovati, nevoiti sa se intoarca la serviciu dupa ce se pensionasera ori care si-au pierdut casele si viitorul odata cu banii investiti. Iar in cazul multora dintre ei, nici nu se poate presupune ca a fost vorba de lacomie, deoarece este vorba despre fonduri de pensii, despre fonduri ale unor universitati, care considerau ca au facut niste plasamente onorabile ale banilor incredintati lor.
Iar la originea acestui furt de dimensiuni incredibile – s-ar parea ca este vorba de 65 de miliarde de dolari – se afla un singur om: Bernard Madoff, numit si Unchiul Bernie, de catre cei care au avut incredere deplina in el.
Un om care avea un trecut onorabil ca broker pe Wall Street, un deschizator de drumuri in tranzactiile bursiere, prin recurgerea inca de la inceput la utilizarea computerelor in tranzactii, unul dintre cei care au fost in primele randuri pentru a sustine NASDAQ la aparitia sa si care, in plus, s-a afirmat ani de-a randul ca unul dintre stalpii Comisiei pentru Valori Mobiliare si Bursa, acest om, stimat de toata comunitatea evreiasca din care facea parte, a furat, timp de probabil douazeci de ani, bani de la toti cei pe care ii cunostea. Si nu numai, pentru ca reteaua sa de colectare de fonduri – sub umbrela unui fals fond de hedging – se intindea aproape in toata lumea. Ceea ce a realizat el a fost o imensa schema Ponzi – cititorii romani o cunosc mai degraba ca efectul Caritas, dupa escrocheria similara desfasurata la inceputul anilor 1990 la Cluj – care a dus la ruina a milioane de oameni.
Autoarea acestei carti, aflata printre primii ziaristi care au dat, inca din 2001, semnale de avertizare in legatura cu profiturile suspect de constante obtinute de Madoff, analizeaza ascensiunea celebrului escroc pe pietele financiare americane. Dincolo de lucrurile deja cunoscute despre afacerile, legale si ilegale, ale acestuia, miza volumului este intrebarea: cine au fost cei care l-au sustinut pe Madoff in realizarea schemei Ponzi? Desi acesta a pledat drept singur vinovat si si-a asumat in intregime vina pentru furtul sau, este imposibil ca o astfel de intreprindere uriasa sa nu fie sustinuta si de alte persoane. Familia Madoff – sotia, fratele si copiii lui Bernie – , colaboratorii apropiati, cei bogati care credeau ca Madoff escrocheaza doar statul, ajutandu-i astfel si pe ei sa se eschiveze de la plata impozitelor, si, in sfarsit, chiar institutia de reglementare, SEC, care ar fi trebuit sa fie cainele de paza cel mai eficient impotriva lui, toti acestia au fost vrajiti si atrasi, de multe ori cu buna stiinta, in escrocheria secolului. Unde incepe si unde se sfarseste vina lor este forte greu de stiut, mai ales ca multe documente lipsesc ori sunt inca in curs de cercetare. Ce este insa important este faptul ca, desi individul Madoff, in varsta de 70 de ani, a fost condamnat la 150 de ani de inchisoare, societatea civila s-a mobilizat pentru a intelege cum de a fost posibil, ca statul a reactionat – mai bine mai tarziu decat niciodata – , intervenind cu noi reglementari, mult mai drastice, ale pietelor.