Periodic, cand conducerea Rusiei anunta o crestere a cheltuielilor pentru aparare prin reducerea fondurilor alocate sanatatii, invatamantului, sportului, culturii, etc, politica externa promovata de Moscova devine mai agresiva, se arata intr-o analiza a presei ruse.


Informatiile aflate pe surse de ziaristii rusi din culisele procesului de elaborare a discursului pe care presedintele Vladimir Putin il va rosti in plenul Parlamentului, denota faptul ca, la cel mai inalt nivel, lumea exterioara este perceputa la cel mai inalt nivel drept deosebit de ostila. De altfel, autorii textului recomanda liderului de la Kremlin sa citeasca documentul pe un ton extrem de ferm.

Pornind de aici si bazandu-se pe parerile politologilor si specialistilor in relatii internationale, cotidianul RBK Daily a identificat si pus in pagina cele mai mari greseli de politica externa comise de Rusia. Desi nici una dintre ele nu este fatala, intr-un fel sau altul ele condus la impas si nu permit statului sa iasa din randul tarilor inapoiate.

1. Ghimpele libian. In martie 2011, Rusia nu a folosit dreptul sau de veto, devenind, astfel, una dintre cele cinci state care s-au abtinut la votarea in Consiliul de Securitate al ONU a sanctiunilor impuse de Occident regimului Ghadaffi. Pozitia adoptata de Moscova in aceasta chestiune, explica directorul general al Centrului pentru informare politica, Aleksei Muhin, a „a creat o impresie proasta nu numai printre partenerii Rusiei din Africa de Nord, dar si printre alti parteneri ai tarii, dezamagiti ca Federatia Rusa a sustinut, practic, Statele Unite”, a explicat el. In plus, schimbarile care au avut loc in Libia au dezavantajat companiile rusesti, care incheiasera anterior contracte cu regimul Ghadaffi.

2. Medvedev nu este un exemplu. Total gresita este, in opinia specialistilor, modul de abordare a disputei cu Japonia privind apartenenta Insulelor Kurile. Medvedev a agravat, practic, lucrurile vizitand in doua randuri disputatele teritorii. A fost primul presedinte rus care s-a incumetat la un astfel de pas. „Problema Kurilelor trebuie rezolvata, dar fara emotii inutile. Iar formula aleasa de Medvedev este absolut inacceptabila”, crede acelasi Muhin.

3. Vecinul inapoiat al Europei. Opinia unanima a celor 12 experti consultati de RBK este ca „geopolitica gazoductelor” constituie un esec total. Dependenta de materii prime a economiei nationale are o influenta negativa nu numai asupra situatiei interne, dar slabeste, in acelasi timp, pozitiile Rusiei pe arena mondiala. „Moscova s-a angajat intr-o politica geo-economica prost gandita si care a generat o serie de razboaie energetice. La inceput, scopul acestei politici a vizat constructia unor trasee de transport, care sa ocoleasca Belarus si Ucraina. Mentinerea acestei strategii nu face decat sa blocheze dezvoltarea Rusiei, care continua sa fie privita ca o tara inapoiata”, crede presedintele Institutului pentru strategie nationala, MIhail Remizov.

4. Pe jumatate client, pe jumatate partener. Una dintre cele mai serioase probleme pentru politica externa a Rusie o constituie cea a autodeterminarii in lume. Moscova insista ca merge pe un drum propriu, dar continua sa balanseze intre cei doi poli – Est si Vest. Dar aceasta strategie este fara de rezultat, avertizeaza analistii. „Cea mai mare problema a noastra este ca nu ne putem hotari cine suntem. Europa sau Eurasia? O putere regionala? Suntem parteneri ai Occidentului? Suntem semi-partenerii, semi-clientii Chinei? Ne straduim sa balansam intre doua concepte, ceea ce nu inseamna nimic bun pentru noi”, spune directorul adjunct al Centrului pentru tehnologii politice, Aleksei Makarkin. Iata de ce, a continuat el, Rusia este privita cu suspiciune in Occident, iar Estul nu o ia in serios.

5. Infractiunea postsovietica. Deosebit de criticata a fost politica aplicata de Kremlin fata de fostele republici sovietice. Expertii consultati au amintit, aici, de toate „razboaiele” – al laptelui, al gazelor, al pestelui sau al vinului – pe care Moscova le-a avut, de-a lungul anilor, cu Ucraina si Belarus, Letonia si Moldova. O atitudine care, desi nu a degenerat in conflicte, nu a adus multasteptatul cer senin in dialogul reciproc. Rezultatul este ca Rusia si-a pierdut puterea de influenta in regiune. Analistii considera pierderea Ucrainei ca aliat geopolitic drept o mare gafa. „Dar daca toate aceste momente pot fi considerate greseli, indiferenta totala fata de interesele cetatenilor rusi care traiesc in tot spatiul fost-sovietic nu mai este o eroare, este o adevarata infractiune”, afirma Remizov. „Actiunile Rusiei in aceasta directe se limiteaza la vorbe, pentru ca nu exista nimic concret”, explica el.

6. Tensionarea detensionarii. Rusia a abordat gresit inclusiv problema detensionarii relatiilor cu SUA. „Washingtonul nu considera Moscova un partener, el se multumeste cu UE si cu adversarul China, care este si principalul lui creditor. De aceea, „toata povestea cu detensionarea dialogului cu SUA a fost inventat in interesul lui Barack Obama si nu are nici o legatura cu Rusia”, afirma Muhin.

7. Agenti chinezi la Kremlin. In ceea ce priveste vectorul estic al politicii externe a Rusiei, expertii se declara ingrijorati de sentimentele pro-chineze si de lipsa oricarei strategii de dezvoltare a Siberiei si a Orientului Indepartat. „Ma nelinisteste faptul ca mizam exclusiv pe China. Ma nelinistesc toate acordurile privind livrarile de petrol in China pe multi ani de acum inainte, dar la un pret redus, precum si toate proiectele de transport al gazelor, care ne fac, practic, dependenti de politica tarifara a Bejingului”, a detaliat Remizov. „Rusia afiseaza fata de China un comportament, de parca la Kremlin s-ar afla agenti chinezi”, intervine in discutie presedintele Centrului Panorama pentru studii si informari, Vladimir Pribylovski. „Asta nu se poate numi politica externa, dar cu siguranta ea va conduce la pierderea de teritorii, pentru ca Moscova a uitat sa acorde atentie Siberiei si Orientului Indepartat, unde populatia se reduce, in conditiile in care alaturi este China cu milioanele ei de locuitori”.