A trecut o saptamana de cand ministrii de finante din zona euro au aprobat planul de austeritate pus la punct de Grecia pentru a obtine si al doilea credit international, in valoare de 130 miliarde de euro. Care sunt insa temele care vor domina starea de spirit a investitorilor in cursul urmatoarelor zile? 


1 Cresterea pretului la petrol si criza din zona euro. Criza datoriilor din Europa nu constituie singurul pericol care ameninta cresterea mondiala si pietele financiare. Pretul la petrol a atins valori record in euro, in pofida aprecierii monedei unice fata de dolarul american. O scumpire care poate reduce si mai mult puterea de cumparare a consumatorilor europeni. Impactul s-ar putea dovedi si mai important in Statele Unite, cel mai mare consumator de titei al lumii.

Un soc petrolier ar putea antrena un regres al burselor si o crestere a randamentelor datoriei tarilor cele mai vulnerabile. Pe piata de schimb, yenul demonstreaza o sensibilitate aparte, tinand cont de dependenta Japoniei de importurile de titei, care au sporit in special dupa cutremurul din martie anul trecut.

2 BCE deschide robinetul. Banca Centrala Europeana (BCE) va injecta miercuri a doua portie de lichiditati pe termen lung (LTRO) in sistemul bancar al Batranului continent. Expertii cred ca va fi ultima operatiune de amploare a BCE. Prima manevra si speranta ca nu va fi ultima sustinut pana acum cererea de active de risc. Dar unii analisti sunt de parere ca impactul celui de-al doilea LTRO ar putea fi mai putin important. Scaderea randamentelor spaniole si italiene si-a pierdut din elan, randamentul titlurilor italiene pe 10 ani au ajuns sub 5,40%, cel mai coborat nivel din octombrie anul trecut.

3 Criza elena nu s-a terminat. Investitorii raman sceptici in ceea ce priveste capacitatea Greciei de a indeplini conditiile impuse pentru a beneficia de ultimul plan de salvare, in special din cauza incertitudinilor legate de situatia politica a tarii pe fondul apropiatelor alegeri anticipate din luna aprilie. Acordul convenit cu principalii creditori (UE, BCE si FMI) nu raspunde la toate intrebarile privind viabilitatea datoriei statului si modul in care Atena va putea gasi calea spre crestere.

4 Un paratrasnet inca in contructie. Cel putin pentru moment, Italia si Spania au scapat de scenariul in versiune elena, dar totul s-ar putea schimba daca responsabilii europeni, care se vor reuni joi si vineri la Bruxelles, nu vor reusi sa avanseze in problema vizand consolidarea fondurilor de salvare a zonei euro. Ideea de a combina capacitatea de creditare a Fondului european de stabilitate financiara (EFSF) cu cea a Mecanismului european de stabilitate financiara (MES) este in continuare respinsa de Germania, primul contributor al fondurilor din zona euro. Tarile din G20 au estimat, la randul lor, ca discutiile pe tema intaririi mecanismului de contracarare a crizei sunt „esentiale” in conditiile cresterii resurselor FMI.

5. Bancile si evolutia dolarului. Pe piata de schimb, noile semne de relansare a economiei americane poate stimula o apreciere a dolarului. Totusi, evolutia bancnotei verzi va depinde in mare masura de pozitia pe care Rezerva federala a SUA in privinta politicii sale monetare.