Guvernul elen se luptă să taie din cheltuielile pentru populaţie, însă bugetul alocat armatei rămâne încă la o valoare destul de mare, potrivit Spiegel online.


Europa stă cu ochii pe Grecia, de la care aşteaptă o reducere vizibilă a cheltuielilor. În acelaşi timp, politicienii germani speculează tot mai mult o posibilă ieşire a ţării din zona euro. Guvernul de la Atena trebuie să arate progrese în tăierea bugetelor şi ar putea începe cu armata.

Cheltuielile cu armamentul sunt, desigur, o parte a ecuaţiei. Potrivit Institutului Stockholm International Peace Research, Grecia se situează, începând din anul 2000, printre primele cinci cele mai importante armate la nivel global, investind cu generozitate în submarine noi, tancuri şi avioane de luptă.

Chiar anul trecut, ţara a cheltuit 4,6 miliarde de euro pe apărare, ceea ce a reprezentat 2,1% din totalul cheltuielor. În schimb, celelate ţări membre NATO cheltuiesc, în medie, 1,6%, în timp ce Germania doar 1,4 procente.

Atena a fost reticentă la reducerea bugetului de apărare, în timp ce, ca parte a pachetului de austeritate impus, s-a obligat să reducă cheltuielile cu 300 de milioane de euro.

De unde apare această ezitare? O mare parte a armamentului este cumpărat de Atena de la producătorii germani şi francezi.

"Este o ipocrizie, atunci când Germania şi, într-o măsură mai mică, Franţa dau vina pe Grecia pentru că este o ţară risipitoare. Nu recunosc faptul că o mare parte din banii pe care Grecia îi cheltuie au ajuns în buzunarele nemţilor şi ale francezilor pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi arme”, a declarat Thanos Dokos, şef al Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă (ELIAMEP).

Dakos a declarat că bugetele alocate apărării au fost tăiate cu 30%, ceea ce este echivalent cu reducerile făcute şi în alte sectoare. Totuşi, Grecia are prea mulţi soldaţi împărţiţi în prea multe baze. Ţara numără 500 de baze militare în toată ţara şi 17 centre de training pentru noi recruţi. Pentru o populaţie de 11 milioane de oameni, armata elenă numără 124.000 de soldaţi.

Ministrul apărării Panagiotopoulos ia în calcul reorganizarea bazei militare, tăierea costurilor operaţionale şi închiderea bazelor neperformante. În schimb, speră să angajeze noi soldaţi bine pregătiţi, pentru a transforma Grecia în cea mai mare forţă armată profesionistă.