Primul plan de salvare a Greciei a costat deja 110 miliarde de euro. Al doilea program de sustinere financiara valoreaza 130 miliarde de euro. In plus, 107 miliarde de euro din datoria Greciei vor fi sterse cu buretele.

Care va fi contributia partilor care vor participa la acest efort fara precedent in istoria Uniunii Europene de salvare a unui stat de la faliment.

ZONA EURO SI COMISIA EUROPEANA: 117 miliarde de euro.
La fel ca si in cazul primului plan de salvare a Greciei, guvernele din zona euro vor fi principalii contributori. Pentru Europa, factura s-a dovedit mai grea decat s-a prevazut in toamna, cifrandu-se la aproape 117 miliarde de euro, pentru ca situatia din Grecia s-a inrautatit, iar FMI s-a aratat mai putin generos decat in trecut. Spre deosebire de primul plan, constituit din credite bilaterale, al doilea va trece prin Fondul european de stabilitate financiara (EFSF), care imprumuta bani de pe piata gratie garantiei statelor din zona euro. Tarile notate cu triplul A vor plati mai mult decat celelalte. Spre exemplu, Germania, care a contribui la primul plan cu 22,4 miliarde de euro, va varsa acum 30 miliarde de euro, in timp ce partea Frantei se va ridica la 24 miliarde de euro.

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL: 13 miliarde de euro.
Pentru al doilea plan de salvare, FMI nu va debloca mai mult de 13 miliarde de euro. La aceasta suma s-ar putea adauga cele 10 miliarde de euro restante din primul program de asistenta, decis in mai 2010. „Dar contributia finala va fi stabilita la urmatorul consiliu FMI”, a tinut sa precizeze ministrul german de finante, Wolfgang Schauble. In 2010, FMI a achitat 27%, adica 30 miliarde euro din totalul de 110 miliarde din primul plan de salvare a Greciei. Iar participarea Fondului la programele de sustinere ale Irlandei si Portugaliei, precum si criticile venite din partea Statelor Unite, cel mai mare contributor al institutiei, au redus marja de manevra a FMI in zona euro.

SECTORUL PRIVAT: 107 miliarde de euro din datoria elena
Sectorul privat, care detine obligatiuni emise de statul elen in valoare de 210 miliarde de euro, a acceptat sa renunte la 107 miliarde din datorie.

BANCA CENTRALA EUROPEANA: 12 miliarde de euro
Banca centrala europeana, care detine intre 44 si 50 de miliarde de euro, va redistribui statelor din zona euro 12 miliarde de euro din plus valoare, bani de care, intr-un final, va beneficia Grecia. BCE va renunta la profitul realizat din titlurile grecesti, cumparand intre 70 sau 80% din valoare lor pe piata secundara. Acest „cadou” se va efectua dupa un schimb de obligatiuni elene, ceea ce va pune BCE la adapost de o viitoare restructurare.

CUM ESTE REPARTIZATA datoria Greciei, in valoare totala de 360 miliarde de euro:

• Sectorul privat (fonduri speculative, banci, companii de asigurare, etc): 210 mld euro;

Fonduri suverane, banci centrale: 30 mld euro;

Banca Centrala Europeana: intre 44 si 50 mld euro;

UE si FMI: 76 mld euro.