Printul Dimitrie Sturdza l-a impins pe un fost director economic al Primariei din Suceava, certat cu DNA, sa oferteze CET Iasi. Fostul colonel GRU, Boris Golovin, se chinuieste sa puna mana pe centrala din Giurgiu. La Brasov, o firma ivita de curand, dar controlata de seful Hidroelectrica, Mihai David, ofera solutii miraculoase pentru CET-ul local.

O companie cu un singur salariat, cu venituri de 474 de lei si cheltuieli de 244 de mii de lei in 2009, doreste sa construiasca o centrala electrica nou-nouta la Iasi. Anuntul a fost facut de PR-ul societatii, un fost consilier al mu­ni­cipiului Suceava, Neculai Bujor, reprezentantul in Romania al printului Dimitrie Sturdza. Potrivit acestuia, fir­ma cu pricina, Optimum Energy Deve­lop­ment SRL, a depus o scrisoare de intentie la Primaria Iasi si i-a solicitat acesteia fie un parteneriat public privat pentru constructia centralei, fie  sa par­ticipe ca unic actionar la noul proiect. Optimum Energy se prezinta drept o firma privata americana care are, culmea, sediul central la Bucuresti, iar managemenul este prezentat ca fiind format din personalitati care au adunat peste 100 de ani in constructia de cen­trale electrice. Primarul Iasiului, Gheor­ghe Nichita, a declarat pentru presa locala ca nu stie absolut nimic despre aceasta firma. De altfel, singurele infor­matii care rezida de la Optimum Energy sunt acelea ca are parteneri prestigiosi in randul producatorilor de echipa­men­te si atat.

Seful companiei, John Daiza, un american nascut in Irak, si-a incercat anul trecut norocul la Parcul Industrial Dej, unde a negociat construc­tia unei centrale care sa asigure energie printre altele si fabricii Nokia de la Jucu. In spatele Optimum Energy sta ceta­teanul elvetian de origine romana Dimitrie Sturdza, descendent al celebrei familii boieresti. Omul sau de incredere, Neculai Bujor, a ocupat functia de director economic la Primaria Suceava, dar a fost demis pe motiv ca DNA a dispus trimiterea sa in judecata pentru fals intelectual, fals in inscrisuri sub semnatura privata si complicitate la inselaciune. DNA sustine printre altele ca Bujor a cheltuit 70 de milioane de lei vechi pe 23 de tone de napolitane, fursecuri, saleuri si saratele, adica 50 de kilograme pe zi. Sturdza este unul dintre cei mai mari latifundiari ai tarii, el obtinand retrocedarea a 26.000 ha de teren ce au apartinut familiei.

CET-ul din Iasi este vechi de 40 de ani si produce una dintre cele mai scumpe gigacalorii din tara.

Interese „hidro” la Brasov


La Brasov, in fieful pedelistului Geoerge Scripcaru, CET-ul local mai mult a stat decat a produs agent termic din cauza datoriilor acumulate pana anul trecut. In plus, ca si centrala de la Iasi, tehnologia este invechita. In aceste conditii s-a asteptat o solutie salvatoare care pare sa vina de la o firma proaspat infiintata, Bepco, avandu-l in spate pe consilierul PSD local si in acelasi timp pe directorul Hidroelectrica, Mihai David. In trecut, acesta chiar a ocupat functia de presedinte al AGA a CET Brasov. La inaintare a fost impinsa Si­mina Costan, actionarul unic al Bepco, un om de afaceri local cu activitati in industria auto. Presa din Brasov a speculat ca intre David si Costan exista relatii mai stranse decat cele de afaceri. Solutia pentru salvarea CET-ului este aceea de construi o centrala noua, pe biomasa, care sa vanda gigacaloria la 150 de lei, mai ieftina decat platesc acum brasovenii. Primarul Scripcaru a anuntat ca CET-ul local va fi reorganizat, in sensul ca nu va mai produce toata caldura si apa calda pentru Brasov, ci doar in proportie de 30%, restul de 70% fiind asigurat de Bepco, cu care Con­siliul a si semnat un protocol de cola­borare.

Rusul de la Dunare


Pe malul Dunarii, la Giurgiu, Ceausescu a dat ordin sa se construiasca o centrala pe huila. Pe vremea aceea costurile cu transportul nu reprezentau o durere de cap. Dupa ’90, pe masura cresterii acestor costuri, coroborate cu scumpirea combustibililor si cu caderea unor unitati industriale, CET-ul a intrat in colaps, inglodat de datorii si in continua pierdere de clienti. Devenind o adevarata pacoste pentru autoritati, centrala a fost scoasa la vanzare. Singurul care si-a manifestat interesul a fost un fost colonel GRU (organizatia de spionaj militar sovietica), Boris Golovin. Principalele sale afaceri in Romania, derulate prin intermediul companiei Global International 2000, sunt acelea de furnizare de carbuni din Ucraina si Rusia, pentru CET-urile din tara. Dupa negocieri intense intre Golovin si autoritati, s-a ajuns la o intelegere in sensul ca Global International 2000 va plati 21,7 milioane de lei pentru achizitie, la care se mai adauga asumarea datoriei de 88 de milioane de lei. Interesul lui Golovin pentru o centrala de la Giurgiu se leaga de investitia pe care compania austriaca Voestalpine o face in apropierea portului intr-o fabrica de prelucrare a otelului.