Cireşarii din România se pregătesc să atace pieţele din Rusia şi Ucraina. Pentru aceasta pun la bătaie 900.000 de euro, bani destinați promovării în cele două țări. Planurile vor fi aplicate însă de anul viitor, pentru că în 2012 cireșele românești nu pot merge la export. Și asta pentru că ploaia a stricat atât fructele, cât şi socotelile fermierilor.

Ruşii plătesc până la 3 euro pe kilogramul de cireşe cumpărate de la poarta livezilor româneşti. Trebuie să fie însă de cea mai bună calitate. Ce rămâne merge spre procesatorii autohtoni, care plătesc 0,33 de cenţi/kilogram și le folosesc pentru dulceaţă şi compot.

Preţul destul de bun este motivul pentru care mai mulţi producători autohtoni, reuniţi în Organizaţia Interprofesională Naţională Prodcom Legume Fructe din România, au decis că a venit momentul să se extindă pe piețele internaționale. Au dat un anunț de licitaţie pentru un contract de pu¬blicitate în valoare de 900.000 de euro. Plătesc acești bani ca să-şi facă cunoscute fructele peste hotare. Sumele provin din fonduri europene în proporţie de 50%, bugetul de stat, alte 30 de procente, în timp ce membrii organizaţiei vor scoate din buzunar restul de 20%. Contractul va fi atribuit după data de 4 iulie, când se încheie licitaţia, și se va derula pe o perioadă de trei ani.

Concret, câștigătorul va trebui să realizeze o campanie de informare şi promovare a cireşelor, dar şi a altor fructe precum mere, prune, caise sau pere. În aceeaşi sumă intră şi servicii precum realizarea unui website, a unui videoclip, realizare de broşuri informaţionale, organizarea de târguri şi expoziţii. Şi promovarea prin distribuţia de mostre în puncte de vânzare, prezentări produse, vizite în unităţi de producţie, misiuni de afaceri, intră tot în sarcina viitorului câştigător al licitaţie. După toate acestea, dacă mai rămân bani, cei de la Prodcom ar vrea publicitate şi în mass media

Cătălin Rusu, creative director & managing partner Rusu+Borţun Brand Growers, este de părere că cei 300.000 de euro pe an pentru două ţări, respectiv Rusia şi Ucraina, reprezintă un buget modest pentru comunicarea tradiţională, iar soluţia stă doar în abordare inspirată a campaniei de promovare. Publicitarul este de părere că, la fel ca şi în cazul fructelor, legumelor, al vinurilor sau al apelor minerale, apelarea la originea produsului reprezintă o strategie clasică de promovare.

„Roşiile cherry de Santorini sau portocalele de Sicilia au caracteristici distincte, ce ţin de condiţiile fizico-geografice ale ţinutului originar. Să sperăm că şi cireşele noastre au potenţial în acest sens”, consideră Cătălin Rusu.

Dacă sunt de calitate, cu sau fără promovare, cireşele româneşti ar trebui să-şi găsească oricum cumpărători, în contextul în care, directorul general al Prodcom, Aurel Tănase ne-a explicat că producţia, la nivel european, acoperă mai puţin de 40% din necesarul de consum. Nici noi nu stăm mai bine în acest moment. Înainte de 1989, în România existau 25.000 de hectare cu livezi de cireşe, iar azi doar 2.000 de hectare, din care doar 1.500 de hectare de calitate, în care producţia este tehnologizată. Aurel Tănase estimează că producţia de pe un hectar de livadă cu cireşi poate ajunge şi la 20 tone de fructe, dar în medie se obţin între 5 şi 15 tone de cireşe/hectar. În 2011, România a exportat aproximativ 600 de tone de cireşe.

2012 - livrări zero în afară


Dacă pentru anii ce vin planurile sunt dintre cele mai ambițioase, în 2012, producătorii sunt nevoiţi să-şi vândă recolta în ţară, din cauza calităţii scăzute a fructelor. Dănuţ Băianu este administratorul Multiprior Cotnari, unul dintre cei mai mari producători de cireşe din ţara noastră, care este deja prezent pe piața din Rusia. Deţine 142 de hectare de livezi de pomi fructiferi, dintre care 30 cu rod de cireşe. Anul acesta a mai plantat 15 hectare şi are în plan amenajarea a încă 40-50 de hectare. În cei trei ani de când exportă în Rusia, Dănuţ Băianun a făcut bani frumoşi de pe urma acestor fructe, dar anul acesta toate contractele i-au rămas neonorate şi vorbeşte cu supărare despre grindina şi ploaia care i-au afectat recolta. În anii trecuţi, ruşii cumpărau cireşele direct de la poarta fermei sale, cu transportul şi ambalajele lor. Producătorul este astfel scutit de toate costurile generate de un export clasic. „Nu-mi pot permite luxul de a transporta singur în Rusia. Nu cunosc limba rusă, iar birocraţia este ridicată. Este bine şi aşa”, a spus Băianu, întrebat dacă nu ar fi vândut mai mult în cazul în care ar fi exportat pe cont propriu. Ia însă în calcul posibilitatea de a face acest lucru în ţările Vestice, precum Germania, numai că pentru asta mai are nevoie de multe investiţii. „Ca să intri în Vest, totul trebuie să fie tehnologizat, respectiv să ai staţie de sortare, calibrare, depozitare. Nu există concurenţă, pentru că cererea este foarte mare pe piaţa mondială”, mai spune administratorul Multiprior.

Partea leului


Şi statul a avut de profitat de pe urma fructelor de sezon. Dănuţ Băianu susține că exportul a mers atât de bine, încât în 2011 compania a plătit impozite către stat de 300.000 de lei, respectiv 10.000 de lei pentru fiecare dintre cele 30 de hectare din care a realizat producţie pentru export.

„Plantaţiile de cireşe sunt cele mai bănoase, dar câteodată te lasă în pielea goală”, punctează cu mâhnire fermierul, care se angajase în faţa ruşilor să le livreze o cantitate de 250 tone, cu 90 de tone peste volumul pe care îl vânduse anul trecut, la un preţ de 2,5 euro pe kilogram. Asta a făcut ca, tot în 2011, 85% din producţie să meargă la export şi doar 15% pe tarabele noastre.

Anul acesta, toată recolta, de 250 de tone, a unei livezi aflate în cel de-al optulea an de rod, va fi transformată în conserve, fiind vândută cu doar 0,33 euro pe kilogram, iar cei 13 angajaţi ai companiei vor fi trimişi în şomaj tehnic. Deşi şi-a asigurat 20 de hectare de livezi, pentru care a plătit 16.000 de lei, de la asigurator nu va primi niciun ban anul acesta. Şi asta pentru că una dintre condiţiile principale pentru despăgubire este ca fructul să fie doborât pe pământ, or, în situația de față, cireşele sunt doar crăpate.

Cât priveşte licitaţia pentru promovarea fructelor în Rusia şi Ucraina, Dănuţ Băianu care este membru al Prodcom, este de părere că ea este binevenită, dar procedurile de demarare au durat foarte mult din cauza biro¬craţiei.

„Procedurile de aprobare pentru licitaţie au durat foarte mult, pe viitor se poate discuta despre efecte, astfel încât să crească cantitatea exportată către Rusia şi Ucraina, însă nu este cazul pentru anul acesta”, a adăugat administratorul Multiprior.

Legumele româneşti, promovate de greci

Organizarea unei licitaţii pentru promovarea fructelor în Rusia şi Ucraina nu este prima încercare de acest gen. La sfârşitul lui 2009, Comisia Europeană a aprobat o serie de programe de promovare a produselor agricole în afara Uniunii Europene, printre care şi unul al patronatului „Romconserv”. Prin acest program, conservele româneşti sunt promovate în ţări precum Rusia, Ucraina, Norvegia şi Argentina. Atunci, licitaţia pentru serviciile de comunicare a fost câştigată de un patronat din Grecia, iar contractul, semnat pentru o perioadă de trei ani, este de aproape 3 milioane de euro. Banii merg către participarea la târguri, prezentări, realizarea de bannere şi conferinţe.

Din această sumă, 1.478.730 euro reprezintă cofinanţarea Uniunii Europene, 1.071.792 euro este contribuţia patronatului Delkof din Grecia, iar „Romconserv” asigură 20% din total, respectiv 406.938 euro. În prezent, contractul de promovare se află în al treilea an de desfăşurare, dar efectele vor fi cuantificate abia la final.

Pe o piaţă în creştere şi cu o promovare de milioane de euro, este de aşteptat ca producătorii români să fi făcut bani buni de pe urma trecerii recoltei peste graniţă decât dacă o vindeau pe tarabele autohtone.


Exporturi fructe:


2012 - aproximativ 48,6 milioane euro
2011 - aproximativ 54 de milioane euro
2010 - 66, 6 milioane euro

Importuri fructe:

2012 - aproximativ 144 milioane de euro 2011 - aproximativ 162,8 milioane euro
2010 - 148,8 milioane euro

Primele 5 țări partenere la export

1. Italia - 68,6%
2. Germania - 13,1%
3. Bulgaria- 4,9%
4. Austria - 4,3%
5. Franța - 3,1
sursa: MADR

Importuri:

2012: aproximativ 144 milioane de euro (sursa: estimare FNPAR)
2011: aproximativ 162,8 milioane euro (sursa: estimare FNPAR)
2010: 148,8 milioane euro
sursa: MADR

Primele 5 țări partenere la import (sursa: MADR)

1. Italia - 25,3%
2. Turcia - 16,4%
3. Olanda- 13,5%
4. Polonia - 8,2%
5. Ungaria - 7,3%
sursa: MADR

Comerțul exterior de fructe și legume


În perioada 2006 - 2010 a deținut o pondere de 0,1-0,2% în totalul exporturilor românești, iar importurile 0,2-0,3% în totalul importurilor românești.