Primele liste cu proiecte aprobate au aparut abia in august 2008. Cu o pondere de 45%, BCR acopera aproape jumatate din piata creditelor pentru cofinantare. Reteaua specializata, EU Office BCR, a adus in portofoliul bancii 3.500-4.000 de proiecte, din care 1.000 sunt deja in stadiu de implementare. Specialistii institutiei le recomanda solicitantilor sa se consulte cu banca inainte de a depune cererea de finantare nerambursabila la Autoritatea de Management.

Volumul creditelor acordate de banci sub forma de cofinantari pentru accesarea fondurilor europene este de 20 de miliar­de de lei. Suma acopera un numar de 5.113 proiecte in patru tipuri de programe: Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, Programul Operational Regional si Pro­gramul Operational Sectorial de Mediu.

Aproape jumatate din volumul acestor credite este acordat de BCR, care are astfel o cota de piata de 45%. „Nu stim daca este o performanta. Sigur, cota de piata a BCR, de 45%, este mai mult decat are pe alte segmente, iar in cadrul programului PNDR cota de piata este si mai ma­re, de aproximativ 60%. Dar, pe de alta parte, ea reprezinta o parte din ceva care in Roma­nia nu este neaparat perfor­man­ta. Se putea face mai mult si atunci nu spun ca este un rezultat care ne-a depasit astepta­rile”, ex­plica Ramona Ivan, director execu­tiv al Directiei Institutii Financiare a bancii.

Experienta BCR in finantarea progra­melor cu bani de la Uniunea Europeana a inceput inca din 1997, odata cu derularea fondurilor de preaderare. Apoi, in 2004, odata cu accesul in UE al unor noi mem­bri, eforturile de a invata din experienta bancilor din Uniune s-au intensificat, BCR pregatindu-se de mo­mentul cand in­stitutiile de credit nu mai erau selectate pentru a derula anumite fonduri, ci cli­entii erau cei care faceau ale­gerea.

„Din 2006 ne-a ajutat si experienta grupului Erste, de la care am preluat in­clusiv denumirea retelei noastre specia­lizate, EU Office BCR. In plus, ne-am asumat rolul de a educa mediul de afaceri si, inca din mai 2006, am facut o serie de turnee de pre­zentare prin orasele din ta­ra”, explica Ramona Ivan.

Un portofoliu de 25 mld. lei


Oficial, criza economica s-a instalat in septembrie 2008. Pare paradoxal, dar mo­mentul aproape ca este similar cu acela al demararii procesului de derulare a fon­durilor europene in Romania. Si asta pen­tru ca de abia in august 2008 au aparut primele liste cu pro­iec­te apro­bate pentru fi­nantare din bani UE. De atunci si pana la fi­nalul lui martie 2010, reteaua EU Office BCR a adus in portofoliul ban­cii un numar de 3.500-4.000 de pro­iecte, in valoare de 25 de miliarde de lei. Dintre acestea, apro­ximativ 1.800 au apro­barea Autoritatii de Management, iar 1.000 de dosare au si creditul aprobat, fiind in stadiul de imple­mentare. Cele mai acce­sate programe pen­tru care se solicita co­finantare de la BCR sunt cele din do­meniul agriculturii, dez­voltarii rurale, cres­terii competitivitatii, dezvoltarii infra­structurii de mediu si tu­rism. De altfel, cea mai mare finantare acordata de banca pentru un astfel de pro­iect are o valoare de 5,7 milioane de euro, fiind acordata unei companii de apa in cadrul Programului Operational de Me­diu. Valoarea totala a proiectului depa­seste 90 de milioane de euro.

O regula de baza

Seful Directiei Institutii Financiare, Ramona Ivan, spune ca nu este foarte sim­plu sa accesezi fonduri nerambursabile, dar nu este nici foarte complicat. Regula de baza pentru toata lumea, fie ca este o companie privata, fie ca este o autoritate publica locala, este „sa ia cat se poate du­ce”. Cu alte cuvinte, dezvoltarea proiec­tului trebuie gandita pe etape. „Noi, la BCR, nu vrem neaparat ca proiectele care au nevoie de cofinantare sa vina gata aprobate de Autoritatea de Management. Ar fi mai bine ca inainte de a solicita fi­nantarea nerambursabila, clientii sa treaca si pe la noi. Sa gandim impreuna proiectul din punctul de vedere al banilor.

Avizul de structurare a finantarii este un element de baza, pentru ca etapele sa nu aiba sincope, adica finantarea nerambursabila sa se impleteasca armonios cu creditul bancii”, arata Ramona Ivan. In ceea ce priveste costurile unei cofi­nantari, directorul Di­rectiei Institutii Fi­nanciare spune ca, in conditiile in care in ultimii doi ani situatia economica s-a schim­bat foarte mult, cli­entilor li se pre­zinta si variante de fi­nantari alternative. „Poate ca un client ar accepta si dobanzi mai mari ca sa nu piar­da fondurile ne­ram­bursabile. Insa, in con­ditiile unei situatii economice mult schimbate,  BCR a ince­put sa acceseze finantari de la BEI si BERD in conditii mult mai favorabile de cost. „Acest avantaj compe­titiv il transmitem si clientului. Incercam de la inceput sa ve­dem daca se incadreaza in aceste variante. De multe ori le-am si combinat”, explica Ramona Ivan.

De exemplu, pentru un cre­dit din fon­duri BEI cu o maturitate medie de cinci-sapte ani, dobanda este Euribor la 6 luni plus o marja medie de 3,9%. In functie de riscurile proiectului, de situatia firmei, marja poate sa difere. De altfel, directorul Directiei Institutii Financiare arata ca o companie risca sa se incadreze la o marja mai mare daca deruleaza in para­lel mai multe proiecte, daca nu pare concentrata pe business, daca nu are asigurata si o sur­sa proprie, in medie de 15% din finan­tarea ceruta.

Planuri pentru 2010


Din totalul finantarilor acordate pen­tru derularea fondurilor europene, doar 30% sunt directionate catre mediul privat. „In conditiile in care vin mai putini bani pentru acest segment, am propus auto­ritatilor din Romania sa dezvolte anumite scheme in sistem revolving. Practic, fon­durile se multiplica din ceea ce rambur­seaza clientii si atunci se pot acorda in continuare bani si altor firme, pe aceeasi schema. Sistemul a functionat in cazul fondurilor de preaderare prin programul PHARE”, arata Ramona Ivan. De altfel, BCR a facut o serie de reco­mandari autoritatilor pentru cresterea ab­sorb­tiei. Reprezentantii bancii spun ca 2010 difera mult fata de anii anteriori si prin faptul ca s-a deschis un dialog cu au­toritatile.

De exemplu, includerea scri­sorii de confort, instrumentul prin care banca isi exprima intentia de a pune la dis­pozitia firmei fondurile necesare susti­nerii proiec­tului, cu conditia acceptarii acesteia de ca­tre autoritatea de mana­gement, este unul dintre rezultatele aces­tei colaborari. „Cred ca acest lucru va determina o sporire a nu­marului de proiecte im­plementate. Ori­cum, pentru 2009 BCR si-a atins tintele, iar in acest an vom creste si mai mult”, con­chide Ra­mona Ivan. 

Un nou produs la BRD


Un alt jucator important de pe piata cofinantarilor, BRD, a adaugat in oferta de creditare destinata IMM-urilor, incepand cu luna aprilie 2010, si credite pentru co­finantarea investitiilor cu sursa neram­bursabila acordata de Ministerul Finan­telor, sub forma de ajutor de minimis. Va­loarea nu va depasi echivalentul in lei a 200.000 de euro, pentru IMM-urile care activeaza in orice domeniu de activitate, respectiv 100.000 de euro pentru cele din transportul rutier.

Portofoliul bancii pe acest segment cuprinde trei tipuri de pro­duse: creditul punte care acopera decalajul survenit intre platile furnizorilor si in­casarea ajutorului nerambursabil;  credi­tul de investitii, prin care se acorda pana la 75% din suma ce reprezinta dife­renta dintre valoarea totala a proiectului si valoarea ajutorului de mi­nimis acordat (fara TVA); linie de credit, ce asigura finan­tarea nece­sarului de trezorerie generat ca urmare a finalizarii proiectului de investitii.

EximBank a ieftinit creditele in lei


La randul sau, EximBank ofera com­paniilor si autoritatilor publice care au proiecte finantate din fonduri structurale un pachet care cuprinde credite pentru co­finantare si prefinantare, precum si scri­sori de intentie neangajante sau garantii. Reprezentantii bancii spun ca, in acest moment, costurile sunt sub nivelul pietei. „Marja de dobanda pentru fi­nantarile in lei este in jur de 2%-3% peste ROBOR, in functie de clasa financiara in care este incadrata compania, adica in jur de 7%-8%”, arata Paul Ichim, vice­pre­se­dinte al EximBank. Acesta spune ca ban­cile au lichiditati suficiente pentru a fi­nanta companiile care au proiecte ce implica bani europeni, insa totul se redu­ce la via­bilitatea proiectelor si la modul de im­plementare efectiva a acestora.