Turismul este unul dintre domeniile pe care Uniunea Europeana pune pret, atunci cand vine vorba de alocarea fondurilor comunitare catre statele membre. Benefi­cia­rii sunt fie agentii econo­mici care isi desfasoara acti­vitatea in acest dome­niu, fie autoritatile locale, fie investitorii interesati de o zona mai putin dezvoltata din punct de vedere turistic.

Intre 2007 si 2010, Uniunea Europeana pune la dispozitia Romaniei, prin axa prioritara 5 a Programului Operational Regio­nal, derulat in perioada
2007-2013, care vizeaza dezvoltarea si promovarea turismului, peste 710 milioane de euro, din care aproximativ 558 de milioane de euro provin de la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, in timp ce 98 de milioane de euro reprezinta partea de cofinan­tare suportata de beneficiar. In plus, Romania are la dispozitie doua miliarde de euro, prin Fondul Euro­pean Agricol si de Dezvoltare Rurala, care are ca scop imbunatatirea si promovarea turismului rural.

Oferta generoasa de fonduri


Hotelierii si proprietarii de res­taurante au la dispozitie finantari prin intermediul a 10 programe europene, valoarea unui proiect putand sa ajunga de la 200.000 de euro la 25 de milioane de euro. Printre programele derulate in perioada 2007-2013 se numara „Programul Cadru pentru Compe­ti­ti­vitate si Inovare”, care sprijina coo­perarea si mobilitatea intre sistemele educationale, valoarea maxima a unui proiect finantat fiind 250.000 de euro, fondul „Resurse Europene Comune pentru IMM-uri”, care vizeaza spri­ji­nirea startului in afaceri, dar si extin­derea firmelor din turism si care finan­teaza proiecte de maximum cinci mili­oane de euro, „Fondul European de Dezvoltare Regionala", „Fondul Social European", „Instrumentul Euro­pean de Vecinatate si Parteneriat" si „Instrumentul pentru Stabilitate". In acelasi timp, pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism si cresterea calitatii serviciilor turistice, UE a pus la dispozitia autoritatilor locale, a asociatiilor de dezvoltare inter­comunitara si a IMM-urilor peste 330 de milioane de euro.

Proiectele care mai pot fi finantate de UE vizeaza si construirea unor tere­nuri de minigolf, tenis, paint-ball, echi­tatie, care urmeaza sa fie exploatate din punct de vedere turistic, precum si construirea unor partii de schi sau a unor piste pentru ciclism. Un exemplu de reusita exista deja la Vama Veche, unde autoritatile locale, din comuna Limanu, judetul Constanta, au accesat bani europeni pentru construirea unei piste de biciclete transfrontaliere. „Aceasta este ilustrarea faptului ca Uni­unea Europeana pune mare accent pe finan­tarea parteneriatelor si a cola­bo­rarilor dintre autoritatile locale”, spune Camil Iorga, consultant in do­me­niul finantarilor comunitare. Mai sunt disponibili bani si pentru mo­der­nizarea si dotarea bazelor de trata­ment, dar si pentru dezvoltarea stati­unilor balneare, in acest caz valoa­rea maxima a proiectelor declarate eligibile ridicandu-se la 25 de milioane de lei.

Bani pentru zonele neexploatate turistic


Revenind la Fondul European Agri­col si de Dezvoltare Rurala, acesta pune la dispozitia turismului autohton cele mai multe fonduri pentru dezvol­tarea serviciilor de profil in zonele rurale cu potential inca neexplo­atat. Astfel, agentii economici interesati sa ridice pensiuni turistice in aproape 3.000 de comune din Romania (potrivit anexei 10 a Ghidului Solicitantului pentru masura 313), pot accesa proiecte in valoare de ma­ximum 200.000 de euro, foduri nerambur­sabile. Fiecareia dintre cele 2.830 de comune din Romania, care se regasesc pe site-ul Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, ii este acordat un punctaj, in functie de potential, care variaza intre 1 si 10, si care, de cele mai multe ori, stabileste ordinea in care proiectele sunt declarate eligibile. Cu toate ca anul trecut bugetul comunitar a alocat 700 de milioane de lei pentru dezvoltarea turismului rural, atunci cand vine vorba de zonele deja dezvoltate din acest  punct de vedere, banii pentru investitii nu se mai obtin atat de usor. Obiectivul urmarit este evitarea supraaglomerarii zonelor turistice, care ajung intr-un final sa isi piarda din farmec. Astfel de exemple sunt Moe­ciu, Costinesti, Snagov sau Arieseni, unde agentii economici din turism nu mai pot accesa bani decat pentru modernizari.

Obtinerea cofinantarii, proba de foc


 „Un agent economic din turism, care doreste sa obtina bani europeni, trebuie sa intocmeasca o documen­tatie stufoasa, cu ajutorul mai multor institutii. In primul rand, are nevoie de un proiect, apoi de un certificat de ur­banism, dar si de o serie de auto­rizatii si avize de la Mediu, Mini­sterul Turis­mului, precum si de la furnizorii de utilitati. Partea grea incepe abia dupa ce dosarul primeste unda verde de la autoritatea de management, intrucat beneficiarul trebuie sa se gandeasca serios la o sursa de cofi­nan­tare a proiectului, proba care se dovedeste, de multe ori, imposibil de trecut in perioada de criza, cand bancile sunt mult mai stricte in acordarea credi­telor”, arata consul­tan­tul Camil Ior­ga, adaugand ca, in pofida greu­ta­tilor, solutii exista. De exemplu, Eximbank ofera clientilor credite, care au ca scop acoperirea cotei de cofi­nantare a proiectelor europene, care sunt garantate in proportie de 80% de catre Fondul de Garantare al IMM-urilor.

Cinci milioane de euro pentru modernizarea unui complex turistic din Neptun


La nivelul judetului Constanta, una dintre principalele zone turistice ale tarii, exista mai multe exemple ca banii europeni nu sunt imposibil de obtinut, dar si cazuri in care aprobarea unor proiecte majore este tergiversata de luni bune. Cristi Sapera, directorul executiv al complexului hotelier Sulina Estival 2002, este un exemplu de investitor care a reusit sa obtina cinci milioane de euro pentru proiec­tul „Sulina Estival 2002“, care cuprinde investitii de care vor beneficia patru unitati de cazare din statiunea Neptun, de pe litoralul romanesc. Cu banii euro­peni accesati, administratorul hote­lului are in plan modernizarea unuia dintre hoteluri si aducerea lui la categoria de 4 stele, dar si reali­za­rea unei sali polivalente, pe o suprafata de 3.500 mp, care sa cuprinda sala de conferinte si spectacole, centru SPA, dar si spatii moderne de servire a mesei. Cristi Sapera, care a precizat ca lucrarile de modernizare vor fi de­marate imediat dupa finalizarea sezonului estival, mai spune ca doar 70% din investitie este asigurata din fonduri europene restul fiind acoperit din surse proprii. Un alt exemplu ca banii europeni nu sunt intangibili este dat de societatea comerciala Scoica SA, de pe litoral, care a obtinut bani europeni pentru proiectul „Suport total pentru dezvoltarea resurselor umane” prin programul Phare. Cei 30.000 de euro obtinuti de la UE au fost folositi de societate pentru dezvoltarea capaci­tatii profesionale a propriilor angajati.

Proiecte de interes national asteapta de ani buni finantare europeana


Cu toate ca unii agenti economici au reusit sa faca investitii cu bani europeni, autoritatile locale de la Constanta, desi au zeci de proiecte care asteapta finantare, au ramas la stadiul de plan sau se afla in stadiul incipient de realizare a investitiilor. Soseaua de coasta, oraselul lacustru sau insulitele artificiale din largul Marii Negre sunt doar cateva dintre proiectele Consi­liului Local Constanta, care sunt trase pe dreapta de mai multi ani. De-a lun­gul timpului, autoritatile locale au anuntat ca intentioneaza sa acceseze bani europeni pentru realizarea lor, dar toata procedura s-a oprit la stadiul declarativ. Si autoritatile locale din Techirghiol, judetul Constanta, doresc sa dezvolte din punct de vedere turistic orasul cu fonduri europene, dar sunt constiente ca drumul este unul ane­voios. Adrian Stan, primarul orasului Techirghiol, declara ca angajatii pri­mariei lucreaza la documentatia unui proiect integrat pe turism, care ar urma sa fie finantat prin Programul Operational Regional - Axa Prioritara 5, si care vizeaza amenajarea unei plaje si a unui strand, dezvoltarea unei zone comerciale si de alimentatie publica, refacerea debarcaderelor de pe ambele maluri ale lacului si amenajarea unui amfiteatru cu scena plutitoare pe lac. De cealalta parte, primarul Manga­liei, Claudiu Tusac, anunta demararea lu­crarilor proiectului, cu fonduri PHARE, „Turism Balnear si de Agre-ment Mangalia”, a carui valoare se ri­di­ca la cinci milioane de euro. Pro­iectul cuprinde reabilitarea cordonului Saturn - Venus - Balta Mangalia, prin largirea arterei de circulatie dintre Saturn si Venus, de la doua, la patru benzi. Tot in acest proiect este preva­zuta si amenajarea unor piscine cu apa sulfuroasa pentru tratament si o zona de agrement.