Consiliul Concurenţei va sancţiona orice acţiune concertată a producătorilor de medicamente care ar pune presiune pe autorităţi în ceea ce priveşte taxa clawback, însă este dispus să accepte excluderea TVA şi a adaosurilor de distribuţie şi de farmacie de la plata taxei, potrivit Mediafax.

"Sunt dispus să discutăm şi să lucrăm împreună în ceea ce priveşte excluderea TVA şi a adaosurilor. Decizia este la Guvern, noi avem un rol sfătuitor", a declarat marţi preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu.

El a menţionat însă că instituţia pe care o conduce va sancţiona orice acţiune concertată a jucătorilor din industrie de modificare a legii privind taxa clawback.

"Nu există nicio garanţie că, având în vedere că este un an electoral, dacă vom avea o acţiune concentrată a companiilor care va pune presiune pe autorităţi într-o perioadă vulnerabilă, nu o voi consideră o încălcare a legii", a spus Chiriţoiu.

El a făcut o paralelă cu situaţia din anul 2008, tot an electoral, când distribuitorii au boicotat livrările de medicamente, însă din anumite considerente nu au fost sanctionaţi. La acea vreme cursul s-a depreciat puternic, de la 3,2 lei pe euro la 3,7 lei pe euro, astfel ca distribuitorii primeau cu circa 20% mai puţin de la stat pe medicamentele livrate.

"Distribuitorii au spus atunci că nu mai fac livrări în aceste condiţii. A fost un boicot de trei săptămâni, unii au mai livrat, unele farmacii au furnizat medicamente, dar acest lucru nu a avut efect major asupra pacienţilor. A fost o ameninţare doar şi pentru că statul avea culpa sa pentru ca plătea cu 20% mai puţin decât se angajase am decis să nu aplicăm sancţiuni", a spus Chiriţoiu.

În acest context, reprezentantul Consiliului Concurenţei a adăugat că dacă apar acum acţiuni concentrate din partea producătorilor de medicamente aceştia nu trebuie să extrapoleze decizia instituţiei din urmă cu patru ani.

Chiriţoiu a arătat ca taxa clawback nu ridică probleme din punct de vedere concurenţial, aceasta fiind practic un discount la vânzare.
În acelaşi timp, oficialul Consiliului Concurenţei a arătat că nici diferenţierea între medicamentele generice şi cele inovative nu încalcă legea concurenţei, având în vedere că genericele au o marjă de profit mai redusă în condiţii normale de piaţă.

"Ne-am opus în schimb oricărei măsuri care ar putea arăta ca un efort de conservare a cotelor de piaţă. Legea poate avea ca efect ca firmele să nu se mai concureze. Din acest motiv am insistat pe aplicarea taxei pe produse, nu pe companie, tocmai pentru a nu descuraja firmele să-şi crească vânzările pe anumite produse", a adăugat Chiriţoiu.

El a admis că nu este o lege perfectă, însă a arătat că este foarte dificilă adoptarea unei soluţii care să nu stârnească nemulţumiri.
Pe de altă parte, reprezentanţii producătorilor spun ca nu vor face presiuni concentrate asupra autorităţilor şi că nici nu vor exista retrageri de medicamente de pe piaţă.

"Noi n-am spus niciodată că avertizăm să retragem produse din România, ci că ne va fi foarte greu să le garantăm în aceste condiţii economice. Nu se pune problema retragerii de medicamente sau închiderii de firme, din raţiuni economice. Concurenţa este foarte mare în România, iar decizia de a închide firma de aici este un act de sinucidere. Niciun om raţional nu poate ameninţa cu sinuciderea", a declarat Sorin Popescu, reprezentantul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

Săptămâna trecută Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a solicitat Guvernului să modifice forma actuală a taxei de clawback, apreciind că în caz contrar aceasta va duce la deteriorarea iremediabilă a încrederii investitorilor prezenţi pe piaţa locală şi a atractivităţii României pentru investiţiile viitoare.

Guvernul a transmis Fondului Monetar Internaţional că va menţine taxa clawback în industria farmaceutică, prezentând acest sistem de taxare ca metodă principală pentru a evita acumularea de noi arierate în domeniu.

Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a declarat săptămâna trecută că decizia privind taxa de clawback va fi luată după o analiză de impact, care va fi făcută până în 15 iunie de reprezentaţi ai ministerelor Finanţelor, Sănătăţii, Justiţiei, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ai industriei de medicamente.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncţional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.

Ulterior, Guvernul a decis că firmele de medicamente vor fi obligate să plătească o taxă trimestrială raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Naţională de Asigurări Sănătate urmând să comunice valoarea procentului conform unei formule matematice.

Producătorii de medicamente au reclamat însă în continuare că sistemul este deficitar, arătând, printre altele, că taxa clawback actuală se aplică inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile Codului Fiscal.