Cât de dispus eşti sa faci un târg periculos cu duhul închis în sticluţa atrăgătoare care îţi promite tinereţe şi frumuseţe? Poţiunile industriei cosmetice pot face minuni, dar, daca nu eşti atent la eticheta sau la felul în care le foloseşti, pot avea efecte adverse serioase.

Suntem alergici la compuşi sintetici, la conservanţi sau la ingredient 100% naturale. Şi dacă nu suntem încă, putem deveni pe parcurs, printr-un fenomen numit „efectul cumulativ”. În urmă cu două decenii, la nivel european, 30% dintre consumatoare cumpărau produse pentru piele sensibilă, spune Rucsandra Hurezeanu, creatoarea brandului românesc Ivatherm. „Astăzi, 70% dintre cumpărători caută produse testate împotriva alergiilor.” Motive sunt multe, de la poluare, la stilul de viaţă - inclusiv alimentaţia. Ingredientele sunt trecute pe ambalajele produselor cosmetice în ordine descrescătoare.

Dacă un conservant sau colorant se va găsi la mijlocul listei, înseamnă că acesta a fost folosit în cantitate mai mare în formulă. Componentele se trec pe ambalaj în limba engleză, conform INCI (International Nomenclature of Cosmetic Ingredients).

Ingrediente care trebuie evitate:

Uleiurile minerale (paraffinum liquidum, petrolatum, cera microcristallina, mineral oil. Sunt înlocuitori sintetici ai uleiurilor vegetale, care dau o valabilitate mai mare produselor cosmetice. Se consideră că întăresc funcţia de protecţie a pielii, împiedicând deshidratarea acesteia, dar astupă porii şi provoacă apariţia comedoanelor. Pe termen lung, pielea devine dependentă de ele şi din ce în ce mai uscată. Nu conţin vitamine, acizi graşi sau substanţe active, iar organismul le percepe ca pe substanţe complet străine, ceea ce poate duce la apariţia tumorilor.

Siliconul (methicone sau siloxane)

Se foloseşte în gelurile de păr şi în cremele speciale, fiind ingredientul care dă strălucire sau în cremele de faţă, pentru o textură matasoasă. Deoarece nu lasă pielea să respire, blocheaza porii, ducând la apariţia iritaţiilor. Greu de eliminat, aceste substanţe sunt depozitate în ficat şi în nodulii limfatici, fiind asociate cu apariţia anumitor tumori.

PEG şi PPG (polietilen-glicol, polypropilene glicol)

Sunt emulsificatori sau emolienţi care fac pielea mai permeabilă pentru alte substanţe nocive. Sunt ingrediente potenţial cancerigene, care provoacă îmbatrânirea prematură şi cresc sensibilitatea faţă de microorganismele daunatoare.

Eteruri de glycol (glycol sau phenoxyethanol)

Sunt solvenţi şi conservanţi sintetici, ce produc alergii şi reacţii toxice.

Eliberatorii de formaldehida (DMDM hydantoin, 5-bromo, 5-nitro-1, 3-dioxane, diazolidynil urea, imidazolidinil urea)

Sunt conservanţi care, în anumite condiţii, eliberează formaldehida, o substanţă cancerigenă, toxică şi iritantă, care atacă nasul şi gâtul.

BHA şi BHT (Butylhydroxyanisol, Buthylhydroxytoluène)

Sunt antioxidanţi ce induc modificari ale sistemului imunitar. Hidroxid de sodiu (soda caustica), folosită ca ingredient în pasta de dinţi şi în loţiuni care ajustează pH-ul pielii. Are ca efecte nocive dermatita şi creşterea sensibilităţii organismului faţă de alte chimicale.

Parabenii – pericol real sau mit nefondat?

„Parabenii sunt un tip de conservanţi utilizaţi de obicei la formularea produselor cosmetice în ambalaje de 50ml, 100ml, 200ml. Au fost incriminaţi din cauza studiilor realizate de câţiva cercetători englezi, în anul 2004, atunci când o concentraţie mică de parabeni a fost detectată într-una din tumorile de cancer la sân. Discuţia se poartă în continuare, dar adevărul este undeva la mijloc”, spune Anca Daniela Raiciu, Doctor în Ştiinţe Farmaceutice şi vicepreşedinte al Societăţii române a chimiştilor cosmetologi, director de Marketing Hofigal.

„Fãrã conservant, orice produs cosmetic devine în câteva zile încărcat cu bacterii, drojdii, fungi, practic inutilizabil”, declară Carmencita Sava, director cercetare-dezvoltare la Gerocossen, producător tradiţional de produse cosmetice româneşti. „Legea 78 referitoare la produsele cosmetice, aliniată la legislaţia UE, reglementează utilizarea conservanţilor în produsele cosmetice, stabilind o listă a conservanţilor admişi şi limitele în care pot fi utilizaţi. Printre aceştia se numără şi parabenii, care s-au dovedit eficienţi în conservarea produselor cosmetice, dar şi a medicamentelor şi alimentelor”, precizeazã cercetătoarea laboratoarelor Gerocossen.

Testaţi de-a lungul deceniilor, li se cunosc limitele, avantajele, dar şi dezavantajele. „Principalul risc este cel de producere a unei reacţii alergice şi de aceea parabenii sunt incluşi în testele care se aplică pe piele pentru detectarea cauzei unei dermatite alergice de contact”, spune dr. Rodica Negreanu, medic specialist dermatolog la clinica Regina Maria.

Producătorii atrag atenţia asupra noilor conservanţi care, în urma „războiului” dezlănţuit asupra parabenilor i-au înlocuit. Dar aceştia nu au fost suficient testaţi şi ar putea avea efecte adverse neaşteptate în timp.

Sensibilităţi cosmetice

Nu doar conţinutul chimic al produselor poate dăuna. Folosirea îndelungată a anumitor cosmetice poate provoca sensibilitate sau intoleranţă. Intoleranţa se manifestă prin roşeaţa, descuamarea pielii, senzaţie de mâncarime pe zona pe care acesta este aplicat. Sensibilizarea apare, de obicei, dupa utilizarea repetată a anumitor produse cosmetice.

„Poţi sa apelezi cu succes timp de 10 ani la un anumit produs sau gama şi să ai brusc o reacţie alergică, pe care nu o poţi explica”, spune specialista de la Perfect Face, Claudia Avram, cosmeticiana cu 20 ani de experienţă. „Este efectul cumulativ al unui ingredient, pe care e posibil să-l fi întâlnit în şampon, în crema sau loţiunea tonică pe care le-ai folosit de-a lungul acestui interval. Sigur, reacţia poate să fie şi spontană. Atunci se curăţă repede produsul, se clăteşte cu apă rece şi se aplică o loţiune calmantă.”

În astfel de situaţii, este important să studiem lista de ingrediente şi să apelăm la un laborator medical pentru a stabili ce a cauzat reacţia.

Sintetic versus BIO

„Produsele cosmetice cu ingrediente sintetice pot sa provoace reacţii alergice (dermatită alergică de contact) sau pot să favorizeze apariţia coşurilor (acnee). Ideale sunt cele hipoalergenice (nu produc alergii) şi noncomedogene (nu favorizează apariţia punctelor albe sau negre). Din păcate, alergiile pot să apară şi la substanţe naturale, deci şi la produsele bio”, spune dr. Rodica Negreanu, specialist dermatolog.

„Din experienţa mea, cele mai multe alergii sunt provocate de miere şi de lăptişorul de matcă - aplicate ca atare sau încorporate în creme. Apidermin, care are lăptişor de matcă, este popular de decenii deoarece calmează pielea. Clientele mele îmi spun însă că, dacă folosesc orice altă cremă, pielea li se usucă, se irită, simt un discomfort evident. M-am gândit că poate produsul conţine hidrocortizon, deşi ar fi ilegal, Apiderminul nefiind un produs farmaceutic eliberat pe reţetă. Hidrocortizonul calmează alergiile, dar folosit mai mult de 3 zile la rând, dă dependenţă.

O farmacistă mi-a confirmat că lăptişorul de matcă are formula chimică asemănătoare cu a  hidrocortizonului şi, într-adevăr, poate crea dependenţă la unele persoane.” O folosire îndelungată a produselor pe bază de hidrocortizon „poate să dea rozacee”, avertizează cosmeticiana. „Pielea se subţiază, vasele capilare devin evidente, apar imperfecţiuni ale tenului care nu mai pot fi îndepărtate decât prin chirurgia laser.” Cum scapi de dependenţă? „Sfatul meu este să nu mai folosească nimic timp de un an. Apoi, pielea îşi revine”.

Precauţii utile

Respecta data expirării şi perioada de valabilitate din momentul deschiderii produsului (simbolul cu un capac deschis de pe etichetă). Daca acestea sunt depăşite, produsele îşi pot modifica aspectul, consistenţa, mirosul, îşi pierd eficienţa şi pot permite dezvoltarea bacteriilor.

Mediul umed din baie poate favoriza apariţia unor bacterii sau ciuperci. Pastrează produsele cosmetice într-un dulap închis, la adăpost de umezeală, lumina directă şi caldură. Daca simţi disconfort la utilizarea mai multor tipuri sau game cosmetice, orientează-te spre dermato-cosmetice, care se vând în farmacii. Alege numai produse hipoalergenice şi fără parfum.

Testeaza orice produs nou, aplicând o picătură pe lobul urechii. Dacă zonă se înroşeşte, atunci produsul nu se poate folosi.