China ofera surpriza dupa surpriza, iar evolutia excelenta a economiei sale, ilustrata de cifrele venite de la Beijing, contrasteaza izbitor cu restul lumii. In T3, productia industriala a marcat un salt de 12,4%, iar cresterea va depasi anul acesta 8%. Simbol al acestei reusite, China a lansat zilele trecute o noua piata, ChinNext, destinata intreprinderilor de inalta tehnologie. In acelasi timp, China spera sa-si consolideze dominatia comerciala.

„Economiile emergente cunosc din nou ritmuri de crestere la fel de impor­tante precum cele afisate inainte de criza si de falimentul bancii Lehman Bro­thers. Cererea chi­neza de ma­te­rii prime s-a restabilit, in timp ce in res­tul lumii ea con­ti­nua sa scada”, spune Frederic Le­roux, expert la Carmignac Ges­tion. Cu toa­te aces­tea, Chi­na nu este decat la mij­locul dru­mu­lui. In con­ditiile in care nu­mai o juma­tate din planul de relan­sare a econo­mi­ei, care repre­zinta 10% din PIB pe doi ani, a fost pus in aplicare, autoritatile de la Beijing sunt tot mai in­grijorate de pericolul infla­tio­nist, foarte real. Guvernul chinez in­cearca, de ase­me­nea, sa evite formarea unor baloane speculative pe piata de ac­tiuni. „Condu­cerea de la Beijing doreste ca, in urma­torii sapte sau opt ani, Hong Kong si Shanghai sa devina centre fi­nan­ciare puternice”, explica, in acest context, Do­minique Netter, specialist la cabinetul de con­sultanta Edmond de Rothschild. In opinia lui, interesul investitorilor pentru piata chineza isi gaseste explicatia in asteptarile acestora privind cresterea yuanului care, afirma analistul, s-ar putea situa la nivelul a 25% in doi-trei ani.


Un rezultat bun


Dar pana atunci, marea masinarie de export a Chinei a repornit in forta. Cons­ta­ta­rea vine in contextul in care ultimele date statistice publicate la Bei­jing releva o reducere a exce­dentului comercial. In sca­de­re cu 26% pe primele noua luni ale anu­lui, comparativ cu pe­rioada simi­lara a anu­lui anterior, acest ex­cedent a fost accen­tuat inclusiv de di­mi­nuarea ex­por­tu­rilor (-15,2% in septem­brie, fata de ace­easi luna din 2008). Cu toate a­cestea, eco­no­mistii au reac­tionat pozitiv la aceste cifre. In materie de exporturi, se an­tici­pa­se un regres mediu de 21% si de 15,3% in sfera importurilor, al caror recul a fost insa de numai 3,5%.

In realitate, datele pe luna septem­brie evi­dentiaza o ras­turnare a tendintei. Com­pa­rata cu re­ducerea de 23,4% din luna au­gust, o scadere de 15,2% con­stituie, fara indoiala, o cifra buna.


Reorientare spre Asia


Altfel spus, ritmul de diminuare a li­vrarilor de produse peste hotare s-a in­cetinit si mai mult. O performanta cu atat mai remarcabila cu cat „luna sep­tembrie 2008 a marcat cel mai inalt punct al ex­por­tu­­rilor chinezesti”, dupa cum preciza eco­no­mis­tul Xu Bei, de la Natixis. „Un regres de numai 15% fata de un record istoric re­pre­zinta un succes”, a comen­tat exper­tul. Potrivit lui Xu Bei, relan­sarea expor­tu­rilor chine­zesti, care au pro­gresat cu 1,2%, se da­toreaza in mare parte Asiei de Sud-Est. „Sun­tem pe punctul de a asista la o reo­rientare a comertului exterior spre Asia, care se va accentua in 2010, odata cu in­tra­rea in vigoare a acor­dului de liber schimb din­tre China si tarile din aceasta parte a lumii”, a anticipat expertul, care crede in­tr-o revenire la tema „diferentierii” in­tre o Asie dinamica si un Occident lent.


Diversificarea ofertei de export


Structura comertului exterior al Chi­nei a favorizat, la randul ei, cresterea ex­por­turilor: in conditiile in care consu­mul scade vertiginos in tarile dezvol­tate, iar investitiile industriale sunt, prac­tic, inexistente, cel mai bine se vand tex­tilele, jucariile sau aparatura electrica sau electronica, in detrimentul echi­pa­men­telor sofisticate sau al produselor de lux. Desigur, China a inceput sa ope­reze o diversificare a productiei sale des­tinate pietelor externe inainte de declan­sarea crizei globale, iar aceasta ten­dinta se va accentua in urmatorii ani, odata cu o imbunatatire a calitatii ofertei de marfuri. „Intreg spatiul asiatic va de­veni mai competitiv pe fondul slabirii mo­ne­dei americane”, subliniaza, in con­text, Anton Brender, de la Dexia Asset Mana­gement. In orice caz, contractele in yuani au atins saptamana trecuta cel mai inalt nivel din ultimele 13 luni, fapt care poate frana intrarea de capital, care a totalizat la sfarsitul lunii septembrie 2.272,6 miliarde dolari, cu 19% mai mult decat in 2008.


Operator petrolier in Irak


China a devenit, saptamana trecuta, primul operator strain in sectorul petrol al Irakului, devansand alte state cu vechi stagii in aceasta tara, numarul 3 mondial la rezerve dovedite de titei. „Uimitor este acest asalt in forta al companiilor chineze, in conditiile in care Irakul a fost, pana la nationalizarea totala a petrolului in 1975, in vizorul aproape exclusiv al britancilor”, spune Rouba Housai, fondatoarea sitului spe­cializat Iraq Oil Forum. Asociat cu British Petroleum, grupul chinez CNPC a sem­nat un acord definitiv pentru dezvol­ta­rea zacamantului Rumaila, din sudul Irakului, cel mai mare camp petrolier al statului, cu rezerve estimate la 17,7 mld. barili. Contractul are o durata de 20 de ani, cu posibilitatea extinderii cu inca cinci. CNPC este actionar cu 37% din actiu­ni­le consortiului, unde BP controleaza 38% si Guvernul de la Bagdad - 25%. In august 2008, CNPC a obtinut dreptul de exploa­tare a campului al-Ahdab, la 220 km sud de capitala tarii, care adaposteste un mi­li­ard de barili si unde s-a angajat sa inves­teasca 3 mld. $. „In 2011, vom produce 40.000 de barili pe zi, iar in sase ani - 115.000 de barili pe zi”, a promis di­rec­torul general al CNPC, Jiang Jemin, afir­mand ca doreste sa fie un „exemplu bun pentru reconstructia Irakului”. Patru com­panii chineze selectionate - CNPC, CNOOC, SINOCHEM si SINOPEC figu­reaza pe lista pentru alte opt zacaminte scoase la vanzare de conducerea irakiana.

Anterior, SINOPEC s-a implantat in Kurdistan, cumparand compania ADDAX.

Cu ochii pe Africa


Investitiile legate de proiecte energetice in Afri­ca reprezinta aproape o treime din suma totala cheltuita de autoritatile de la Beijing pe acest continent si care, numai in 2008, s-a cifrat la 2,8 miliarde de dolari. In acelasi timp, in primele sapte luni ale acestui an, China a importat din tarile africane 30,5 milioane de tone de petrol, cu 11,08% mai mult decat in acelasi interval din anul anterior. Altfel spus, acest indice a crescut, in perioada de referinta, cu 56,1%, pana la 10,92 miliarde de dolari. In ceea ce priveste schim­burile comerciale dintre China si statele afri­ca­ne, ele au crescut de zece ori intre 2000 si 2008, depasind, anul trecut, cifra de 106 miliar­de de dolari. In acelasi timp, importurile chine­zesti in Africa au reprezentat 56 mil. dolari, iar exporturile - 50,6 milioane. Iata ta­bloul investitiilor chineze in Africa:
  • Algeria    247 mil.$
  • Libia    29 mil.$
  • Sudan    1,6 mld.$
  • Kenya    46 mil.$
  • Coasta de Fildes    25 mil.$
  • Nigeria    216 mil.$
  • Gabon    51 mil.$
  • Angola    37 mil.$
  • Zimbabwe    41,6 mil.$
  • Congo    38 mil.$