Mai mulţi diplomaţi americani au descris joi în faţa justiţiei dispozitivul de criză implementat pentru a amortiza scandalul WikiLeaks, după dezvăluirea a mii de documente pe care soldatul Bradley Manning (foto) este acuzat că le-a descărcat din calculatoare guvernamentale.



În cea de-a doua zi a unei audieri preliminare prevăzute să dureze trei zile, în faţa unei Curţi Marţiale de la baza militară Fort Meade, Bradley Manning, în vârstă de 24 de ani, presupusul informator al WikiLeaks, a luat notiţe în timpul depoziţiei unor oficiali din cadrul Departamentului de Stat.

Rena Bitter, directoarea Centrului de operaţiuni al Departamentului de Stat, a explicat cum au funcţionat grupurile de lucru între noiembrie 2010, la scurt timp după izbucnirea scandalului, şi iulie 2011. Zeci de mii de telegrame diplomatice între Washington şi ambasadele sale din străinătate au fost atunci difuzate de site-ul WikiLeaks, declanşând un scandal de amploare internaţională.

La Departamentul de Stat, fiecare grup era compus din 25 de persoane care lucrau zi şi noapte. În punctul maxim al crizei, în primele săptămâni, "lucram între 18 şi 20 de ore pe zi", a afirmat Bitter. Unul era responsabil cu "riscurile potenţiale pentru persoane", altul era denumit "grupul WikiLeaks", iar altul "comitet de arbitraj".

Bitter a subliniat că rolul centrului de operaţiuni era să "coordoneze răspunsul Departamentului de Stat la o criză publică", atunci "toată lumea trebuie să vorbească pe o singură voce". "Am făcut ceea ce facem în general într-o criză, am format grupuri de lucru (...), primele mijloace pentru a răspunde la această criză", a precizat ea. "Era important să rămânem deasupra informaţiei" înainte ca aceasta să fie făcută publică, a precizat ea, subliniind că era vorba despre "a cunoaşte baza de date a informaţiilor care ar putea fi compromise şi baza de date (deja) aflate în domeniul public".

Marguerite Coffey, fostă directoare a Biroului de gestionare a politicilor în cadrul Departamentului de Stat, a declarat la rândul său că comitetul de arbitraj pe care îl gestiona atunci s-a "concentrat pe problemele de acces la sistemul securizat". Ea a adăugat că rezultatele acestei munci au fost strânse într-un dosar despre care nu ştie "dacă mai există în prezent".

Depunând mărturie prin telefon, Catherine Brown, adjuncta subsecretarului de Stat responsabil cu informaţiile, a menţionat un raport care evalua consecinţele surgerilor de informaţii de care este acuzat Bradley Manning. "Aş spune că era un document lung, mi-a luat câteva săptămâni să-l termin", a declarat ea în faţa Curţii. Ea a subliniat, la întrebarea lui David Coombs, avocat civil al soldatului Manning, că "opiniile ambasadelor şi consulatelor din toată lumea au fost primite şi adunate într-un document".

"Cred că vom continua să vedem mulţi ani consecinţele WikiLeaks", a declarat ea. Administraţia americană susţine că aceste scurgeri de informaţii au pus în pericol securitatea SUA, dar nici un raport care evalua precis consecinţele nu a fost făcut public până în prezent. Coombs a cerut oficial Curţii Marţiale să poată dispune de documente despre care au vorbit martorii Departamentului de Stat, aşa cum anterior judecătoarea i-a dat acces la documente ale Agenţiei de informaţii a Pentagonului (DIA), dar acuzarea a obţinut un termen de o lună pentru a le revizui.

Avocaţii au cerut joi abandonarea a zece dintre cele 22 de capete de acuzare formulate împotriva lui Bradley Manning. Judecătoarea ar urma să-şi anunţe decizia vineri.