Primaria Bucuresti considera ca decizia de scadere a ratingului de catre Standard&Poor’s, de la "BB+" la "BB", a fost luata pe baza unor informatii preluate de pe site-ul institutiei, ca urmare a imposibilitatii incheierii unui nou contract de evaluare de rating.

Reprezentantii municipalitatii au precizat ca S&P nu a putut indeplini conditiile legale in vigoare privind achizitiile publice pentru incheierea unui nou contract din motive care tin strict de agentia de rating, procedura de achizitie a serviciilor de rating fiind anulata in conformitate cu legislatia in vigoare.

Cu alte cuvinte, agentia americana nu a fost de acord cu constituirea si depunerea garantiei de participare la procedura de achizitie, in cuantum de aproximativ 2% din valoarea estimata a contractului de servicii.

Oricum, Standard&Poor’s a anuntat marti seara ca a retrogradat Primaria din cauza incertitudinilor privind rascumpararea unor obligatiuni de 500 milioane euro cu maturitate in 2015, iar apoi a retras calificativul ca urmare a informatiilor insuficiente necesare evaluarii.
De altfel, municipalitatea a recunoscut ca agentia a informat-o asupra acestei deciziei.

Nemultumirea Primariei Bucuresti este cu atat mai mare cu cat, in august 2011, agentia Fitch a crescut ratingul de la "BB+", zona nerecomandata investitiilor, la "BBB-", treapta cea mai de jos pentru recomandarile de investitii.


Care este miza acestei dezbateri?

Pe de o parte, S&P a ramas fara banii din contract. Ulterior, ar fi putut sa acorde ceea ce se numeste un „rating nesolicitat”. O astfel de nota este data, de exemplu, si Primariei din Viena. Practica exista, iar agentiile fie doresc astfel sa ramana pe o anumita piata, chiar in lipsa contractelor, fie doresc sa atraga astfel alti noi clienti.

In plus, un rating nesolicitat ar putea fi considerat o nota relativ corecta, in conditiile in care agentiile de rating au fost acuzate vehement pentru practicile de a solicita bani in schimbul notarii. Majoritatea criticilor au aratat ca o astfel de obisnuinta a generat insasi
„criza subprime”, care mai apoi s-a generalizat intr-una economico-financiara la nivel global.

In alta ordine de idei, potrivit unei analize publicate de Financial Times, un rating nesolicitat poate fi considerat un instrument de santaj in mana agentiei de rating, dat fiind faptul ca in majoritatea cazurilor acesta este mai scazut decat cel solicitat in baza unui contract

Dincolo de aceste speculatii, actualizarea notei de catre S&P nu schimba prea mult datele problemei. Cu un rating „BB”, emisiunile de obligatiuni ale Bucuresti-ului raman tot in zona nerecomandata investitiilor, in "junk". Ceea ce nu este nici pe departe un motiv de satisfactie.