USL are nevoie în prezent doar de trei voturi în Parlament pentru suspendarea preşedintelui, însă dacă procedura se prelungeşte după finalul sesiunii parlamentare, majoritatea ar avea nevoie de 11 voturi, pentru că mulţi dintre parlamentari vor pleca să îşi preia funcţiile câştigate pe 10 iunie.


Opoziţia trebuie să strângă, la momentul actual, cel puţin 229 de voturi ale parlamentarilor în favoarea suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu pentru ca demersul să fie aprobat, în timp ce rezultatul referendumului de demitere este dat de opţiunile exprimate de majoritatea celor care se prezintă la urne.

Numărul total de parlamentari este, în prezent, de 457, ceea ce înseamnă că majoritatea este de 229 de voturi. PSD are la Cameră 96 de parlamentari, iar la Senat are 43, în timp ce PNL are la Cameră 57 de parlamentari, iar la Senat are 30. În total, USL are 226 de parlamentari şi mai are nevoie doar de trei voturi pentru suspendarea preşedintelui.

Pe de altă parte, mai mulţi senatori şi deputaţi au fost aleşi, la scrutinul local din 10 iunie, preşedinţi de Consilii Judeţene sau primari de municipii reşedinţă de judeţ, ei urmând să renunţe la mandatul de parlamentar, pe care unii l-au deţinut chiar în mai multe legislaturi. Acest lucru va schimba atât majoritatea, cât şi raportul de forţe din Parlament. Parlamentarii aleşi pe 10 iunie în funcţii de primari sau de preşedinţi de CJ îşi vor exercita mandatele în actuala sesiune legislativă, care se încheie la sfârşitul lunii iunie, dar nu şi în sesiunea legislativă care debutează în septembrie.

Acest lucru înseamnă că 17 parlamentari vor pierde mandatul, adică numărul total de parlamentari devine 440, iar majoritatea devine 221. În noile condiţii, USL are 210 parlamentari, deci are nevoie de încă 11 voturi pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Aceştia pot proveni de la UDMR, de la minorităţi şi de la neafiliaţi.

Procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării presupune ca, după ce măsura este adoptată de Parlament cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, aceasta să fie validată de populaţie, printr-un referendum pentru demiterea şefului statului. Articolul 95 din Constituţie precizează că, "în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.".

În cadrul declanşării acestei proceduri de suspendare, preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie a şefului statului poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinta preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui, mai prevede legea fundamentală.

Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României în cazul săvârşirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, făcută de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor, se depune concomitent la Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.

Birourile permanente, sub semnătura preşedinţilor, comunică neîntârziat această propunere Preşedintelui României, precizându-se totodată data şi locul şedinţei comune a Camerelor. Preşedintele care conduce şedinţa comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcţie şi ascultarea explicaţiilor şefului statului, consultă deputaţii şi senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituţională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, adică 235 de voturi, deoarece două locuri de deputat sunt vacante.

În cazul în care s-a apreciat că datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoţită de informaţiile necesare, se trimite de îndată, de către preşedintele care a condus şedinţa comună, Curţii Constituţionale spre consultare, menţionându-se şi termenul până la care aceasta trebuie să se pronunţe. În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curţii Constituţionale, Camerele Parlamentului se întrunesc în şedinţă comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcţie.

La dezbateri este invitat şi preşedintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicaţii asupra faptelor ce i se impută. Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, iar votul este secret, prin bile.

Camera Deputaţilor a adoptat, recent, proiectul de lege care elimină posibilitatea contestării la Curtea Constituţională a hotărârilor adoptate de Parlament. În cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea Parlamentului se trimite, prin grija preşedinţilor celor două Camere, Curţii Constituţionale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.

Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcţie a şefului statului se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere. Dacă propunerea de suspendare din funcţie a fost aprobată, hotărârea se trimite şi Guvernului în vederea iniţierii proiectului de lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.

Conform Legii referendumului 3/2000, participanţii la referendum se pronunţă prin "da" sau "nu" la următoarea întrebare: "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României?". Legea prevede că "demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum".