Administrarea de medicamente sub formă de pastile se dovedeşte a fi uneori dificilă. Acest fenomen este deosebit de frecvent întâlnit în stabilimentele pentru persoanele în vârstă, în spitalele psihiatrice sau în secţiile ORL ale clinicilor din lumea întreagă.

Pisarea prin zdrobire mecanică a medicamentelor reprezintă o practică curentă. Însă, potrivit unui studiu ce va fi publicat în Revue de Médicine Interne, în octombrie, această practică reduce eficienţa medicamentelor, informează lefigaro.fr.

"Deşi această practică este frecventă, consecinţele ei au fost rar studiate", afirmă profesorul Jean Doucet, expert în geriatrie la departamentul de medicină internă din cadrul Centre Hospitalier Universitaire (CHU) din oraşul francez Rouen.

"Ne-am interesat de această problemă în urma numeroaselor tendinite contractate de personalul infirmier care trebuia să zdrobească medicamente. În acest fel am luat cunoştinţă de problemele mai vaste asociate acestei practici artizanale care răspundea niciunei recomandări medicale", a adăugat profesorul francez.

Pe baza acestei constatări, medicii din echipa sa au realizat un studiu, în iunie 2009, pe bolnavi din 23 de unităţi de geriatrie din regiunea oraşului Rouen. 

Studiul a evidenţiat astfel faptul că un sfert dintre medicamentele prescrise erau pisate pentru a se obţine o pudră ce era apoi administrată pacienţilor. În 42% din cazuri, zdrobirea acelor medicamente era contraindicată. Transformarea formei unui medicament poate fi periculoasă şi expune pacientul la supradozare sau subdozare
.

Într-adevăr, forma anumitor pastile este studiată pentru a le face să devină "gastrorezistente" - pentru a împiedica dizolvarea lor în stomac sau pentru a prelungi timpul de dizolvare.

Aceste efecte riscă să fie anulate prin pulverizarea lor, a explicat profesorul Doucet. "Este cu atât mai regretabil faptul că, în majoritatea cazurilor, am putea să le înlocuim cu medicamente ce au forme mai uşor de înghiţit sau cu medicamente pentru care zdrobirea nu este contraindicată. Dar, în lipsa unor recomandări oficiale, medicii care le prescriu nu sunt întotdeauna la curent cu aceste dificultăţi", a adăugat Jean Doucet.

Studiul a dezvăluit, totodată, anumite tehnici nerecomandate în prepararea artizanală a acestor prafuri: medicamentele unui bolnav erau zdrobite împreună în 75% din cazuri şi amestecate apoi cu ingrediente prea puţin adaptate scopului lor - adeseori cu compot (76% din cazuri) pentru a facilita administrarea. 


"Aceste practici antrenează nu doar un risc de interacţiune între substanţele active din medicamente diferite, ci şi o interacţiune a acestora cu ingredientele cu care sunt administrate pentru a facilitata ingerarea lor, din cauza pH-ului sau a temperaturii, care pot cauza reacţii chimice indezirabile
", a spus profesorul francez. Apa gelifiată, apreciată pentru neutralitatea ei, este folosită doar în 5,7% din cazuri.

În plus, din cauza materialului şi a personalului disponibil, mojarul şi pistilul utilizate sunt folosite pentru mai mulţi pacienţi, în peste jumătate din cazuri.

"Personalul îngrijitor şi medicii care prescriu acele medicamente nu sunt de condamnat pentru aceste lucruri", spune profesorul Doucet. "Aceste erori se explică prin absenţa flagrantă a unui ghid de bună practică şi îi vizează în egală măsură pe pacienţii din afara spitalelor.

Din acest motiv este urgent să fie adresate recomandări medicilor de familie, personalului şi stabilimentelor de sănătate, dar şi farmaciştilor aflaţi în contact cu pacienţii sau cu persoanele care îi îngrijesc", spune acesta.

În urma acestor rezultate îngrijorătoare, un set complet de recomandări aplicabile unei liste exhaustive de medicamente ce pot fi sau nu zdrobite a fost alcătuit de departamentul de farmacologie al CHU din Rouen şi pus la dispoziţia medicilor şi personalului medical, pe site-ul acestei clinici franceze.

Recomandările lor au fost, totodată, integrate în ghidul de administrate a medicamentelor publicat în decembrie 2011 de Înalta Autoritate pentru Sănătate (Haute Autorité de Santé/ HAS) din Franţa.