In urma cu o saptamana, Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat cu majoritate de voturi Legea privind comercializarea produselor alimentare. In timp ce producatorii saluta forma in care controversatul Cod de bune practici a primit girul Parlamentului, iar deputatii promit
noi masuri care sa reglementeze activitatea retailerilor, principalii jucatori din comertul modern romanesc cer presedintelui sa nu promulge legea.

Cresterea preturilor, fali­mente, pierderea locu­rilor de munca, din ce in ce mai putine produse romanesti in favoarea celor din import si dezechilibre macroeconomice sunt consecintele pe care le va avea Codul de bune practici, daca va fi promulgat in forma adoptata de Camera Depu­tatilor pe 16 septembrie. Pers­pec­tivele sumbre au fost conturate de Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

„Este foarte simplu sa faci o lege fara sa consulti oamenii din piata. Aceasta lege este foarte ambigua, o lege facuta pe genunchi care nu va produce efectele preconizate de reprezentantii Guvernului: scaderea preturilor si cresterea numarului de produse romanesti din magazine. Ci exact contrariul”, a declarat pentru „Financiarul” Delia Nica, vicepre­sedinte AMRCR si Director Corpo­rate Affairs in cadrul Metro Cash&Carry Romania. „Industria agroa­limentara nu mai poate sustine consumul. Agricultura autohtona ar trebui sa fie in masura sa furnizeze produsele cerute de consumatori nu numai sezonier. Mai ales in conditiile in care retelele extinse nu se pot aproviziona separat”, a mai precizat vicepresedintele AMRCR. Aceasta a adaugat ca producatorii autohtoni trebuie sa se dezvolte pentru a putea furniza comer­ciantilor si consumatorilor cantita­tile de produse cerute de piata. In caz contrar, aceasta lege ii va favoriza mai mult pe distribuitori, sau pe reprezentantii marilor branduri care nu au unitati de productie in Romania, dar aduc marfa de la filialele din strainatate, a mai atras atentia Delia Nica.

Pe de alta parte, reprezentantii producatorilor ii felicita pe parla­mentarii care au lucra la textul de lege. „Felicitari pentru cei care au lucrat la proiect”, le-a transmis Sorin Minea, presedintele Romalimenta.

Romalimenta: termenele de plata sunt o problema


Liderul Romalimenta recunoaste insa ca prevederea referitoare la reducerea termenelor de plata catre furnizori mai trebuia discutata. „Este foarte greu sa impui termene de plata in industria alimentara care are spe­ci­ficul ei. Personal, am aten­tionat asu­pra acestui aspect, care nu este cea mai fericita alegere, mai ales in con­ditii de criza”, a declarat pentru „Fi­nan­ciarul” Sorin Minea. In proiectul adoptat si trimis spre promulgare, termenele de plata sunt de 12 zile (ali­men­te proaspete), 20 de zile (alimente congelate) si 45 de zile (alte produse alimentare). Micsorarea termenelor de plata a facturilor va conduce la blo­caje financiare care pot sa se incheie cu falimente, atat din partea retai­le­rilor, cat si a furnizorilor, atrage atentia AMRCR. „Intr-o perioada de criza, cand problemele de cash flow au generat uriase dificultati chiar si ce­lor mai mari agenti economici pro­ducand falimente, chiar si in retail, o presiune suplimentara ar putea fi fatala”, se arata intr-un comunicat al Asociatiei. Delia Nica a precizat ca ar trebui verificati si producatorii pentru a se vedea la cat timp isi platesc si acestia facturile catre furnizori.

In plus, preturile nu vor scadea, ci vor creste. „Retailerii vor fi nevoiti sa achizitioneze cantitati mai mici, ceea ce inseamna ca distribuitorul va veni mult mai des la magazin pentru aprovizionare. Aceasta presupune un cost suplimentar care va trebui acoperit. Iar acesta este doar unul dintre exemple”, a explicat pentru „Financiarul” Delia Nica.

Risc mare ca importurile sa creasca in defavoarea producatorilor locali


In plus, noile restrictii vor incuraja retailerii sa renunte la furnizorii deja traditionali din Romania si sa se orienteze pe piata externa si spre importuri din tarile in care „astfel de reglementari absurde nu exista”. Efectele vor fi resimtite in special de micii producatori, care cu greu se vor putea mentine in viata in lipsa unei piete de desfacere. Si in opinia liderului Romalimenta, riscul ca retailerii sa renunte la furnizorii autohtoni si sa se orienteze spre import este unul real.

Retailerii considera ca factorul politic se concentreaza selectiv doar asupra unora dintre actori, in functie de rezonanta populista a masurilor propuse.

Astfel, se pierd din vedere abuzurile pe care le comit marii producatori si procesatori din industria alimentara, care cresc artificial preturile pentru a-si compensa propria lipsa de eficienta si competitivitate.

Romanii cumpara mai ales din marile magazine


In pofida discutiei referitoare la preturile si taxele practicate de marile magazine, romanii continua sa prefere comertul modern. Fata de anul trecut, comertul modern are o cota de piata de 43% din consumul total de produse de larga folosinta cu 3% mai mult decat in 2008, potrivit unui studiu GfK.

Cele mai mari cresteri au fost inregistrate pe segmentul hipermarketurilor si al discounterilor. Avansul a fost sustinut de frecventa mai mare de cumparare, cu 30% pentru discounteri si 10% pentru hipermarketuri, pe fondul unei expansiuni agresive. Cota de piata a discounterilor a crescut in ultimii patru ani de patru ori, de la 2%,in 2005, la 8%, iar cea a hipermarketurilor de cinci ori, de la 4% la 20%.

In ceea ce priveste comertul traditional, adica chioscuri, magazine generale, buticuri, acesta se mentine la acelasi nivel. Cota de piata a buticurilor a scazut la jumatate fata de 2005, pana la 13%. „Chiar daca nu asistam la scaderi spectaculoase, supermarketurile continua trendul descendent, orientarea consumatorilor catre promotii si preturi avantajoase castigand in acest an teren in dauna proximitatii”, a precizat Andi Dumitrescu, director general GfK Romania. Aceasta tendinta este evidenta, mai ales in Bucuresti si in marile orase.