Africa de Sud, gazda reuniunii fot­ba­listice mondiale ale carei ecouri abia s-au stins, este pregatita pen­tru un prim bilant financiar. Tabloul este de-acum complet, astfel ca se poate creiona si o comparatie intre costu­rile de organizare ale CM 2006 cu cele din 2010. S-a facut deja si devizul estimativ pen­tru 2014, atunci cand „miracolul” se va muta pe plajele de la Copacabana. Si daca in Germania s-au cheltuit acum patru ani 3,7 mld. euro, iar in Africa de Sud suma s-a ri­dicat la 12,5 mld. euro, Brazilia va „inghiti”, la prima strigare, cat cele doua editii la un loc.


Potrivit calculelor ziaristilor de la „As”, grosul cheltuielilor pentru turneul final de pe continentul negru l-a constituit refacerea infrastructurii, o „afacere” de aproximativ 8 miliarde de euro.  Sosele desenate de la zero, altele reabilitate, cateva zeci de hoteluri, peste 200 de sali de conferinte, un aeroport nou-nout sau o linie de tren ultrarapida sunt doar cateva dintre „bijuteriile” pe care s-au dus bani seriosi, dar care vor sta marturie zeci de ani de acum incolo ca tara lui Nelson Mandela a gazduit la un moment dat, in epoca moderna, un eveniment cu o astfel de anvergura cum a fost Campionatul Mondial de fotbal 2010.

La toate acestea se adauga cons­truc­tia a cinci stadioane noi si modernizarea altor cinci,  investitii ce s-au ridicat la aproape 2,5 mld. euro, restul su­mei pana la 12,5 mld. euro fiind retinuta pen­tru promovarea compe­titiei si atra­ge­rea de turisti in timpul CM 2010. Si unde mai pui ca intr-o zona in care unul din trei sud-africani este somer, aproape 250.000 de noi locuri de munca au fost generate de-a lungul celor patru ani ai procesului de cosmetizare a Africii de Sud.


Pareri impartite privind incasarile


Toate aceste costuri au facut din Africa de Sud 2010 cea mai scumpa editie de Campionat Mondial din cele 19 de pana acum. Analistii financiari se intrec in tot felul de calcule legate de maratonul fotbalistic abia incheiat. E inca prematur pentru a cuantifica profiturile imediate,  dar mai ales pe cele pe termen lung. Parerile sunt insa impartite, unii dintre ei mergand pe incasari de circa 25 mld. euro, altii pe sume chiar mari. BBC a avansat chiar o cifra „exacta”: 45 mld. euro, in contextul in care unele voci anunta pierderi de 2-3 mld. euro.  Cel mai simplu de calculat este insa pentru FIFA, deoarece castigurile intrate in contul forului mondial se pot socoti imediat: 1,2 miliarde de dolari din marketing si doua miliarde de dolari din drepturi de televizare. Blatter sustine ca nu se poate vorbi despre un profit efectiv in conditiile in care cele doua miliarde vor fi folosite pentru ciclul de patru ani, distanta dintre desfasurarea a doua cupe mondiale. Totusi reprezinta o suma foarte importanta fata de ceea ce s-a obtinut la finalul CM din 2002 – Coreea de Sud si Japonia, cand FIFA a raportat  un profit de numai  82 de milioane de euro, in conditiile in care veniturile au fost de 1,98 miliarde de euro, iar cheltuielile de aproape 1,9 miliarde.

Rapoartele financiare de dupa CM 2010, mai mult sau mai putin oficiale, nu contenesc sa uimeasca lumea. Lasand la o parte infrastructura, marketingul, biletele sau vuvuzelele, cea mai spec­taculoasa suma invartita la campionatul african este aceea cheltuita de firmele de pe intreaga planeta, care au platit bani grei pentru a fi vazute pe parcursul competitiei.

Yingli Solar, cea mai agresiva campanie de promovare


Publicitatea la Cupa Mondiala a fost cifrata de specialistii internationali la  43,5 miliarde de dolari, o valoare fara precedent in fotbal sau in vreo alta disciplina. Firme de renume precum Nike, Adidas, Puma, Coca Cola, Bud­weisser, McDonald’s, Sony, First National Bank si Telkom (ambele din Africa de Sud), Visa, Continental’s sau Castrol au investit sume uriase in promovarea produselor. Sefii firmei de echipament sportiv Adidas, numarul 2 mondial, care a echipat 12 din cele 32 de formatii prezente la turneul final,  au anuntat ca se asteapta la vanzari-record de 1,5 miliarde de euro in acest an din fotbal, in urma desfasurarii Cupei Mondiale. Compania a anuntat ca va depasi astfel cota de 1,3 miliarde de euro pe care a inregistrat-o in 2008, cand a avut loc Campionatul European din Austria si Elvetia, astep­tandu-se sa vanda peste 6,5 mili­oane de tricouri in acest an. Intr-un top al celor mai mediatizate branduri pe in­ternet la acest CM, realizat de  coti­dianul „The Guardian“, Nike se afla pe primul loc, campania „Write the future” in care apar nume precum Cristiano Ronaldo, Wayne Rooney, Ronaldinho sau Ribery fiind cea care i-a ajutat pe americani sa fie cel mai vizibil sponsor de la Cupa Mondiala. Cel de-al doilea brand al acestei ierarhii este Adidas. Coca Cola se afla pe locul 3, in timp ce Sony se gaseste pe 4. Si ca doua elemente de „culoare”, cea mai agresiva campanie de marketing a avut-o firma chineza de panouri solare Yingli Solar, dar nici Yahoo nu s-a lasat mai prejos, aceasta oferindu-i  celebrului David Beckham aproximativ 9 milioane de dolari pentru a tine un jurnal zilnic de cupa mondiala.


Germania 2006 a costat doar 3,7 miliarde de euro


Tara organizatoare a turneului final de acum patru ani, Germania, are de ce sa se declare multumita dupa consumarea acestui eve­ni­ment planetar.

Potrivit unui raport al guver­nului bavarez, editia din 2006 a Mondialului a generat 60.000 de slujbe, venituri de peste 3 miliarde de euro din vanzarea de bilete si marketing, 500 de milioane de euro din tu­rism, in conditiile in care peste 15 milioane de persoane au vizitat Germania inainte, in timpul si dupa Cupa Mondiala. Costurile totale pentru organizarea CM 2006 au fost de 3,7  miliarde de euro, iar la final, Comitetul de Organizare al FIFA a raportat castiguri de 140-150 de milioane de euro.

50 miliarde de dolari pentru Qatar 2018


Lasand „putin” de-o parte demararea pregatirilor pentru CM 2014, cea mai spectaculoasa oferta pentru organizarea CM 2018 sau CM 2022 (competitie in care sunt inscrise deja noua tari)  a depus-o Qatar, micutul stat extrem de bogat din golf. Dosarul de candidatura al seicilor pre­zinta niste ma­chete SF, bugetul propus fiind de peste 50 mld. dolari. Astfel, in ur­ma­torii 12 ani vor exista in jur de 110.000 de ca­mere de hotel (FIFA solicita 90.000), 10 stadioane solare, desprinse parca de pe alta planeta,  transmisiuni TV prin holograma. Candidatele pentru gazduirea CM 2018 si 2022 sunt Australia, Anglia, Japonia, Qatar, Rusia, Coreea de Sud, SUA, Belgia-Olanda si Portugalia/Spania. Favorite pentru Mon­dialul din 2018 sunt europenele, de aceea Australia si-a anuntat retragerea pentru gazduirea Mondialului din 2018.