Roverul Curiosity a "gustat" pentru prima dată praful de pe Marte, testând cu această ocazie dispozitivele din dotare, pentru a afla dacă "planeta roşie" deţine sau a deţinut în trecut "ingredientele" necesare pentru întreţinerea vieţii microbiene, informează Reuters.


Agentia France Presse noteaza, la randul ei, ca aparatul Curiosity a aspirat primele eşantioane de praf marţian, joi, şi a descoperit cu această ocazie câteva obiecte în culori vii, despre care savanţii de la NASA au crezut pentru o vreme că ar fi putut fi confecţionate de către om, a anunţat agenţia spaţială americană. Instrumentele de analiză plasate în interiorul robotuluzi examinează în prezent aceste eşantioane de sol marţian.

Cercetătorii americani s-au întrebat dacă un obiect de o culoare puternică, descoperit într-o fotografie a unei găuri făcute de Curiosity în solul marţian, ar fi putut fi confecţionat de om, la fel ca un alt obiect, văzut în urmă cu câteva zile, despre care inginerii de la NASA credeau că era o bucată de plastic desprinsă din roverul american. 

"Am început să vedem puncte strălucitoare în locul în care robotul a aspirat praf", a declarat unul dintre cercetătorii din Pasadena (California).
Unii dintre savanţi au sugerat faptul că aceste obiecte ar fi putut fi confecţionate de către om, dar, după discuţii îndelungate între oamenii de ştiinţă şi inginerii implicaţi în misiunea spaţială, s-a ajuns la "un consens puternic", potrivit căruia acele obiecte provin de pe planeta roşie. Acest punct de vedere a fost sprijinit de faptul că obiectele în cauză au fost văzute în fundurile găurilor săpate de Curiosity şi, deci, ele erau plasate sub suprafaţa planetei Marte.

"Nu putem să excludem complet ipoteza potrivit căreia aceste obiecte au fost confecţionate de om, dar noi credem că această teorie nu se aplică în acest caz", a adăugat acelaşi cercetător. NASA a ajuns, săptămâna trecută, la concluzia că un obiect strălucitor observat pe solul marţian, în apropiere de robot, era o bucată de plastic care ar fi putut să se desprindă chiar fuselajul robotului, fapt care nu ar compromite, însă, buna funcţionare a roverului. 

Pentru oamenii de ştiinţă, capacitatea de a utiliza instrumentele de analiză chimică şi mineralogică (denumite CheMin) de la bordul lui Curiosity reprezintă un pas important. "Vom ajunge la un prag semnificativ al misiunii, folosind CheMin pe primul nostru eşantion recoltat", a subliniat John Grotzinger, coordonatorul acestei misiuni. "Acest instrument ne oferă o metodă mai eficientă de identificare a mineralelor. E important să poţi să identifici într-o manieră sigură aceste minerele, pentru că aparatele înregistrează condiţiile şi mediul în care ele se formează", a adăugat savantul american.

Destinaţia finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare (craterul Gale). Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puţin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi. Curiosity, un rover cu şase roţi, care are la bord 10 instrumente ştiinţifice de ultimă generaţie, a ajuns pe suprafaţa marţiană pe 6 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roşie ar putea întreţine viaţa microbiană, va dura doi ani. Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.