Decizia Executivului de a transfera prevederile din ordonanta de urgenta privind serviciile deconcentrate intr-un alt act normativ similar este un artificiu la limita legalitatii. Reprezentantii mai multor organizatii nonguvernamentale atrag atentia ca in aceasta situatie este vorba de o depasire a limitelor ingaduite Guvernului de Constitutie, mai ales ca urgenta politizarii serviciilor publice este foarte greu justificabila. Prin noua ordonanta de urgenta, Cabinetul Boc a modificat si lista de servicii publice deconcentrate, care include acum RAR si Autoritatea Rutiera Romana.


Ordonanta de Urgenta nr. 37 privind serviciile deconcentrate a fost abrogata de Cabinetul Boc cu patru zile inainte ca acest act normativ sa fie declarat necon­stitutional de catre mem­brii Curtii Con­sti­tu­tionale. Prevederile acestui act nor­mativ raman insa in vi­goare, intrucat au fost cu­prinse intr-o alta ordonanta de urgenta, 105/2009. Astfel ca toate punc­tele aspru cri­ticate in urma cu cateva luni, ca de pilda cea privind contractul de management incheiat pe patru ani, se regasesc in noua ordonanta.

Despre modul in care a procedat pre­mie­rul Emil Boc, „Financiarul“ a so­licitat opinia mai multor experti in do­meniul legislatiei. „Adoptarea unei noi OUG cu acelasi continut cu cel de­cla­rat neconstitutional denota un com­por­ta­ment abuziv si lipsa de respect pe care Executivul o arata fata de decizia Curtii Constitutionale, a carui misiune este sa asigure suprematia Constitutiei”, ne-a ex­plicat directorul adjunct al Transpa­rency International Romania, Iulia Cospanaru.

„Continutul OUG 37 si al OUG 105 afecteaza Sistemului Na­tio­nal de Integritate, respectiv palie­rului admi­nis­tratiei publice, unde s-a realizat poli­ti­zarea functiei publice. (...) In contextul crizei actuale, faptul ca functionarii din administratia publica nu mai sunt nu­miti si promovati pe criterii de merit, ci pe alte criterii, conduce la slabirea ca­pa­ci­tatii acesteia de a gestiona in mod efi­ci­ent criza economica pe care o tra­verseaza Ro­mania”, a mai aratat repre­zen­tan­tul Transparency International Ro­ma­nia. „Din pacate, nu suntem la primul abuz de drept, dar actualul Guvern a con­firmat ca in Ro­mania toate deciziile sunt legale, dar abuzive.

Este evident ca aveam de-a face cu o depasire a limitelor ingaduite Gu­vernului de spiritul Con­stitutiei, mai ales ca urgenta politizarii serviciilor pu­blice este foarte greu justi­ficabila“, ne-a declarat Radu Nicolae, mana­ger de programe in cadrul Cen­tru­lui de Re­sur­se Juridice. In opinia sa, ase­me­nea abuzuri de drept pot fi im­piedicate doar de un sistem de parghii si con­traponderi constitutionale. „De pil­da, in loc sa vor­bim de solutii fante­zis­te precum eli­minarea unei Camere a Parla­mentului, am propune solutii de tipul: la trei ordonante de urgenta declarate necon­sti­tutionale de catre Curte, Gu­ver­nul este considerat demis, iar la doua de­mi­teri de Guvern consecutive pe acest motiv intr-o legislatura, sa fie organizate alegeri anticipate.

O alta solutie con­stitutionala ar fi res­trangerea ordonan­telor de urgenta la si­tu­atiile de calamitati si amenintare a si­gurantei nationale. Astfel de solutii nici macar nu sunt dezbatute, dar ne plan­gem ca Guvernul conduce Romania prin or­donante de urgenta“, a explicat repre­zentantul Cen­trului de Resurse Juridice.

„Preluarea prevederilor unei ordo­nante de urgenta in alta OUG este po­sibila, nu este ilegala. Nu este insa indicata o astfel de procedura pentru a se evita o decizie a Curtii Constitu­tio­nale“, ne-a explicat Laura Stefan, expert pe probleme de anticoruptie in cadrul So­cietatii Academice Romane. Ea a punc­tat faptul ca OUG 105/2009 a fost pu­blicata cu o zi inainte de decizia Curtii Consti­tu­tionale.

Prin urmare, cel putin din punct de vedere legal, Guvernul nu poate fi invinuit ca nu a respectat decizia CCR. In acest context, i-am intrebat pe re­pre­­zentantii organizatiilor nongu­verna­men­tale  despre cine ar trebui sa raspunda pentru modul in care sunt schimbate, peste noapte, regulile prin care sunt angajati functionarii publici. Si mai ales cum poate fi protejata aceasta categorie profesionala de eventuale abuzuri. „Nu e o drama nationala ca inaltii functionari publici sunt schimbati din functii. Nu ma mai surprinde, nici nu ma scanda­lizeaza aceasta situatie. In Romania, au fost intotdeauna numiti pe criterii po­litice, doar ca in perioada de preaderare la UE s-a evitat sa se re­cu­noasca public acest fapt“, a apreciat Laura Stefan.

Aceas­ta a precizat ca inaltii functionari publici nu sunt dati afara, sunt platiti ca inspectori guver­na­men­tali, prin ur­mare, nu sunt practic destituiti. Din acest motiv, majoritatea proceselor de­schi­se de fosti angajati contra statului sunt pierdute de acestia.

PNL a anuntat deja ca va contesta si OUG 105. Chiar daca exista toate pre­mi­sele ca si noul act normativ sa fie de­cla­rat neconstitutional, va fi prea tarziu, pen­tru ca Executivul a realizat ceea ce si-a propus.  „Pana la o potentiala noua de­cizie a Curtii Constitutionale, OUG 105 isi va produce efectele, iar acestea nu vor putea fi inlaturate avand in vedere ca, de la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”, a aratat directorul adjunct al Transparency International Romania.

„Haosul din administratia publica generat de acest Guvern nu poate avea decat o raspundere politica. (…) Nu cred ca functionarii publici pot fi feriti de politizare atat timp cat in Romania legile sunt schimbate in fiecare zi dupa bunul plac al celui aflat la putere“, a aratat Radu Nicolae. In opinia sa, „avem nevoie de lideri politici rezonabili si de partide politice rezonabile, care sa accepte dez­bateri publice si negocieri, nu sa forteze toate limitele «pe repede inainte»“.

Guvernului nu ii pasa de haosul juridic pe care il creeaza


„Modul in care Guvernul adopta ordonante de urgenta este o bataie de joc. Intre actiunile Guvernului si ideea de stat de drept, este in acest moment, o prapastie. Din moment ce Executivul nu respecta regulile democratice, nu exista stat de drept”, ne-a declarat Renate Weber, de profesie avocat, in prezent europarlamentar din partea PNL. In opinia sa, tot ce ii intereseaza pe gu­ver­nanti este ca ordonanta respectiva sa produca efecte, chiar daca modul in care procedeaza este „total neconstitutional”. Intrebata daca directorii demisi ar putea da statul in judecata si castiga procesele, Weber a raspuns ca, in mod normal, da, dar se mizeaza pe faptul ca procesele dureaza destul de mult, iar pe cei de la putere nu ii intereseaza haosul juridic pe care il creeaza”. „Teoretic, directorii demisi prin OUG 37 ar trebui repusi in functii, iar cei care au fost numiti pe baza aceluiasi act normativ ar trebui destituiti, pentru a nu se ajunge ca doua persoane sa fie platite pe acelasi post, a mai explicat Renate Weber.

Plangeri penale contra ministrilor care au semnat OUG 105


La nivel politic, discursul este mult mai radical. Prim-vicepresedintele PNL, Ludovic Orban, i-a acuzat de abuz in serviciu pe ministrii care au semnat Ordonanta de Urgenta 105/2009 si a anuntat ca va depune plangere penala impotriva acestora. „Guvernul a abrogat celebra OUG 37 prin care a fost politizata intreaga administratie, prin care func­tiile de director, director adjunct si o serie de alte functii prevazute in corpul functionarilor publici au fost trans­for­mate in functii politice in care partidele aflate la guvernare sa-si poata numi clientelele politica fara niciun fel de criteriu de competenta si procedura legala“, a declarat Orban.

El a adaugat ca PNL va sesiza si Avocatul Poporului in privinta neconstitutionalitatii noii Ordo­nante. In opinia sa, „in urma declararii ca neconstitutionala a OUG 37/2009, toate actele administrative de demitere a functionarilor sunt lovite de nulitate si ca atare fiecare conducator de institutie publica are obligatia de a reangaja toti oamenii care au fost dati afara in mod neconstitutional“. PNL si UDMR au sesizat CCR in 26 iunie, dupa ce Ordo­nanta de Urgenta 37/2009 a trecut de Parlament, in forma primita de la Gu­vern.

Cele doua partide au reclamat fap­tul ca Guvernul a reintrodus ca singur criteriu de promovare in functiile de conducere apartenenta politica la parti­dul sau partidele de guvernare, prin urmare actul normativ a fost emis cu singurul scop de a repolitiza complet structurile deconcentrate ale ministe­relor. OUG 37/2009 privind unele masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice a fost declarata neconstitutionala dupa ce, miercuri, membrii Curtii Constitutionale au constatat ca au fost incalcate normele privitoare la adoptarea ordonantei de urgenta prevazute de art.115 alin.(6) din Legea fundamentala.

In articolul respec­tiv se precizeaza ca „ordonantele de urgenta nu pot fi adop­tate in domeniul legilor consti­tutionale, nu pot afecta regimul insti­tu­tiilor fun­da­mentale ale statului, drep­turile, liber­tatile si indato­ririle pre­va­zute de Constitutie“.

RAR si Autoritatea Rutiera Romana, incluse in categoria serviciilor publice deconcentrate

 
Prin noua ordonanta de urgenta, Cabinetul Boc a modificat si lista de servicii publice deconcentrate (ale ministe­relor si ale celorlalte organe ale admini­stratiei centrale din unitatile admini­stra­tiv-teritoriale) care intra sub incidenta legii. Astfel, au fost scoase din lista: Com­plexul Cultural Sportiv Studentesc „Tei“ - Bucuresti (aflat in subordinea Ministe­rului Tineretului si Sportului), Comi­sariatul Garzii Nationale de Mediu al municipiului Bucuresti; organismele intermediare regionale pentru Programul operational sectorial „Mediu“. In loc de Directiile de ape regionale si judetene, respectiv a municipiului Bucuresti ale Autoritatii Apele Romane, in noua lista sunt acum „Directiile de ape bazinale ale Administratiei Nationale Apele Ro­ma­ne“.

De asemenea, au fost incluse in categoria serviciilor publice decon­cen­trate Registrul Auto Roman; Autoritatea Rutiera Romana; directiile regionale ale Registrului Auto Roman si directiile regionale ale Autoritatii Rutiere Romane (toate aflate in subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii).