Curtea de Conturi functioneaza din acest an dupa o noua lege de organizare si functionare. Autoritatile publice au motive de bucurie, intrucat activitatea institutiei a fost sparta in trei: control, audit financiar si audit al performantei. Capacitatile de control ale institutiei se reduc astfel, deoarece cu acelasi personal trebuie efectuate trei tipuri de verificari. Curtea de Conturi nu poate face angajari, deoarece posturile din sectorul public sunt blocate.

Curtea de Conturi si-a extins aria de activitate prin noua lege care ii reglementeaza activitatea, insa puterile institutiei s-au diminuat, intrucat acelasi personal are mai mult de munca. Pe 24 octombrie 2008 a aparut in Monitorul Oficial Legea 217/2008, pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

Saptamana trecuta a aparut si noul Regulament al institutiei, bazat pe modificarile legislative aparute. De mentionat ca atributiile din vechea lege au fost „taiate” treptat, prin modificari succesive ale acesteia, in timp ce noua lege a avut un parcurs de cativa ani in Parlament pana cand a fost adoptata.

Principala noutate adusa in activitatea Curtii de Conturi este aceea ca activitatea nu se va mai desfasura numai prin actuni de control la autoritatile publice, ci pe trei paliere: control, audit financiar si audit al performantei. Autoritatile publice au astfel motive de bucurie, deoarece vor fi vizitate mai rar de auditorii publici externi, cum se numesc mai nou angajatii Curtii de Conturi, fostii controlori financiari.

Controalele scad cu cel putin o treime


Activitatea de control inseamna, potrivit legii, „activitatea prin care se verifica si se urmareste modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice”. Numarul acestor actiuni se va reduce din cauza largirii activitatii Curtii de Conturi, care se desfasoara prin intermediul camerelor de conturi judetene.

Controalele nu se mai finalizeaza cu binecunoscutele descarcari de gestiune care dadeau batai de cap in special primarilor. Auditorii publici intocmesc insa acte constatatoare la finalul verificarii activitatii autoritatilor publice si, daca este cazul, sesizeaza instantele de judecata sau organele de urmarire penala, pentru stabilirea vinovatiilor si recuperarea prejudiciilor, asa cum s-a procedat si pana acum.

Noile modificari legislative au dus la diminuarea numarului actiunilor de control ale camerelor de conturi cu cel putin o treime, potrivit informatiilor noastre. Controalele se efectueaza dupa un plan anual, care este intocmit de fiecare dintre camerele de conturi judetene si apoi aprobat de conducerea centrala a institutiei.

Cum camerele de conturi au un personal destul de redus, se verifica anual doar institutii cum sunt Consiliile judetene sau primariile municipiilor si oraselor. Primariile din mediul rural sunt controlate odata la cativa ani, atunci cand le vine randul. Acestea pot fi insa incluse in planul anual de control in urma aparitiei unor informatii despre posibile nereguli, de exemplu din presa.

Acum, verificarile la primariile rurale se vor desfasura si mai rar, din cauza noilor atributii ale auditorilor publici. Potrivit legii, controalele Curtii de Conturi se initiaza din oficiu si nu pot fi oprite decat de Parlament si numai in cazul depasirii competentelor stabilite de lege. Hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, prin care se cer Curtii de Conturi efectuarea unor controale, sunt obligatorii.

Auditul financiar se termina cu o opinie


Auditul financiar, nou introdus pe lista activitatilor Curtii de Conturi, este „activitatea prin care se urmareste daca situatiile financiare sunt complete, reale si conforme cu legile si reglementarile in vigoare”. Aceasta verificare se finalizeaza cu formularea unei opinii a auditorilor despre contul de executie.

Activitatea de audit financiar urmareste, in principal: exactitatea si realitatea datelor reflectate in situatiile financiare, legalitatea stabilirii si incasarii veniturilor statului, unitatilor administrative teritoriale, asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii, autorizarea si legalitatea modificarilor aduse prevederilor initiale ale bugetelor publice, acordarea de la buget sau din fonduri speciale a subventiilor si alocatiilor pentru investitii si utilizarea lor conform destinatiilor initiale, contractarea imprumuturilor, rambursarea ratelor scadente ale acestora si plata dobanzilor aferente, modul de gestionare a mijloacelor materiale si banesti si asigurarea integritatii patrimoniului.

Raportul de audit financiar intocmit la finalul verificarii cuprinde constatarile auditorilor publici, precum si opiniile acestora. In cazul depistarii unor nereguli, la final are loc o etapa „de conciliere” intre reprezentantii camerei de conturi care a efectuat controlul si cei ai entitatii verificate. Daca si dupa aceasta etapa de conciliere nu se emite un certificat de conformitate din cauza unor abateri constatate, atunci se iau masuri de recuperare a prejudiciului si se sesizeaza, dupa caz, instanta sau organele penale competente.

De asemenea, Curtea de Conturi informeaza organul superior al autoritatii publice verificate despre neemiterea certificatului de conformitate si a motivelor care au stat la baza acestei decizii, ii transmite, daca este cazul, decizia care contine cererea de suspendare din functie a persoanei responsabile si, daca se impune, sunt informate Parlamentul, Guvernul si alte institutii interesate, care pot dispune masuri necesare.

Cum se verifica performanta autoritatilor publice


O noua atributie a Curtii de Conturi este auditul performantei utilizarii resurselor financiare si ale sec- torului public. „Auditul performantei reprezinta o evaluare independenta a modului in care o entitate, un program, o activitate sau o operatiune functioneaza eficient si eficace, in conditiile respectarii economicitatii”, se arata in noul Regulament de functionare al Curtii de Conturi.

Pentru obtinerea informatiilor despre entitatea audidata se utilizeaza, in principal, examinarea documentelor, studierea literaturii de specialitate sau organizarea unor grupuri de dezbatere. Aceste grupuri se organizeaza sub forma unor sedinte de lucru intre specialisti din cadrul Curtii de Conturi si alte persoane de specialitate care au legatura cu domeniul auditat, cum ar fi cadre universitare, cercetatori sau membri ai unor organizatii profesionale.

Auditorii publici aduna informatii despre autoritatea publica auditata, denumite in lege probe de audit, iar la finalul procedurii intocmesc un raport de audit al performantei. Acesta poate contine si recomandarile auditorilor in cazul in care s-au gasit solutii eficiente pentru rezolvarea disfunctionalitatilor constatate. Auditorii au apoi o intalnire de conciliere cu sefii autoritatii publice verificate, in care trebuie sa se puna de acord asupra raportului. Daca nu se ajunge la o intelegere asupra concluziilor, fiecare opinie este mentionata separat, iar daca entitatea verificata vine cu argumente, raportul de audit poate fi modificat. Dupa 10 zile are loc o noua intalnire, in care se stabileste forma finala a raportului.

Curtea de Conturi nu poate face angajari


„Prin noua lege se acorda o mai mare atentie auditului financiar si auditului performantei, dar se efectueaza in continuare si controlul de legalitate, cel clasic. In principiu, ar mai trebui oameni pentru aceste activitati, dar, in prezent, fiind blocate posturile in sectorul public, va trebui sa mai asteptam”, a declarat Camelia Burlacu, ofiter de presa al Curtii de Conturi.

Aceasta nu a putut sa ofere mai multe informatii despre cum s-a „impartit” activitatea institutiei, motivand ca, deocamdata, nu are asemenea date. Despre Autoritatea de Audit, Camelia Burlacu a specificat ca institutia a fost infiintata inca din 2005, insa „acum activitatea este mult mai bine conturata”. Daca, la nivel central, Autoritatea are un sediu separat de cel al Curtii de Conturi, la nivel local personalul isi desfasoara activitatea in cadrul camerelor de conturi judetene. Institutia a facut angajari pe baza de concurs, in unele cazuri oamenii provenind din randul controlorilor financiari ai Curtii de Conturi care au trecut la Autoritatea de Audit.

Autoritatea de Audit a fondurilor europene are lege

„Stimulul” care i-a determinat pe parlamentari anul trecut sa adopte in cele din urma noua Lege a Curtii de Conturi a fost amenintarea ca Uniunea Europeana nu va mai acorda Romaniei fonduri nerambursabile daca nu va exista un organism responsabil cu verificarea cheltuirii acestora. Astfel, prin Legea 217/2008 s-a decis infiintarea Autoritatii de Audit, „un organism independent din punct de vedere operational fata de Curtea de Conturi si fata de celelalte autoritati responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile”. Autoritatea are sediul in Bucuresti, iar in teritoriu structurile acestea functioneaza in judetele in care isi desfasoara activitatea agentii, autoritati de management si organismele intermediare care gestioneaza fondurile comunitare. Autoritatea de Audit este singura institutie nationala competenta sa efectueze audit public extern a fondurilor neramburabile de preaderare acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele Phare, ISPA si SAPARD, a fondurilor structurale si de coeziune, a Fondului European de Garantare in Agricultura, a Fondului European pentru Agricultura si Aderare, a Fondului European pentru Pescuit, precum si a fondurilor ce vor fi acordate Romaniei in perioada de dupa aderare. Constatarile rezultate in urma verificarilor efectuate sunt raportate Comisiei Europene. De mentionat ca Autoritatea de Audit a fost infiintata de mai mult timp, prin Hotarare de Guvern, insa atributiile sale nu au fost prea clare intrucat nu a avut o lege care sa-i reglementeze activitatea.