Barack Obama ar fi alegerea mai înţeleaptă pentru preşedinţia Statelor Unite, aflate încă în criză economică, estimeaza cotidianul Financial Times (FT), principalul argument fiind impredictibilitatea candidatului republican Mitt Romney.



Jurnaliştii FT descriu campania pentru alegerile prezidenţiale din SUA din acest an drept "o afacere demoralizatoare". "Comparativ cu 2008, când Barack Obama a ieşit triumfător deşi a pornit cu şansa a doua, campania din 2012 a oferit puţină inspiraţie şi chiar mai puţine indicii legate de ceea ce ar face efectiv Obama sau rivalul său republican Mitt Romney odată învestiţi", constata FT. Alegerile de marţi, afirma publicatia, sunt probabil cele mai importante din 1980, când victoria lui Ronald Reagan a accelerat tranziţia către dereglementarea economiei.

În prezent, economia SUA este în revenire după crahul din 2008, însă creşterea economică este prea lentă pentru a reduce semnificativ şomajul şi a asigura salarii mulţumitoare. Pe plan internaţional, superioritatea SUA este ameninţată într-o lume în care s-a răspândit cunoaşterea avansată, iar forţa de muncă ieftină este disponibilă din plin. În zone precum Afganistanul, Orientul Mijlociu, Africa de Nord sau Marea Chinei de Sud, determinarea Americii este pusă la încercare, explica Financial Times. În acest context, niciunul dintre candidaţi nu a venit cu propuneri convingătoare pentru rezolvarea acestor probleme. Într-o campanie în care s-au ferit să-şi asume riscuri, dominată de influenţa consultanţilor politici, cei doi politicieni au dat dovadă de "lipsă de ambiţie".

"Rar s-a întrevăzut un viitor mai bun, oportunităţi care ar putea fi fructificate datorită gazului natural ieftin, potenţialului Americii pentru independenţă energetică", notează FT. Un lucru clar este că fiecare candidat are altă "filosofie de guvernare". Obama este un "intervenţionist". A pariat totul pe reforma în domeniul Sănătăţii, aducând 30 de milioane de americani în plasa de siguranţă a programelor federale. A reuşit să treacă pachetul de stimulare economică de 787 miliarde de dolari, care a salvat SUA de la o nouă Mare Depresiune. A investit miliarde în salvarea industriei auto din Detroit, asigurând continuitatea a sute de mii de locuri de muncă. A lăsat moştenire legea Dodd-Frank, prima reformă semnificativă pe Wall Street din ultimii 80 de ani, care însă nu a fost încă implementată în totalitate, aminteşte FT.

Cu toate acestea, Obama pare surprinzător de distant. A avut o sesizabilă atitudine rece faţă de mediul de afaceri. Autoproclamat un agent al schimbării, Obama nu a reuşit să-şi exercite puterea în momente cruciale. A refuzat să susţină recomandările comisiei bipartizane Simpson-Bowles privind reducerea deficitului bugetului federal, iar Casa Albă dă vina pe opoziţia implacabilă a republicanilor din Congres, deşi Obama însuşi a dispus întocmirea raportului. SUA se îndreaptă acum către un nou "abis fiscal" la 1 ianuarie, când în absenţa acţiunii reducerile automate de cheltuieli şi creşterile de taxe ar putea arunca întreaga ţară într-o nouă recesiune, explică jurnaliştii Financial Times.

Pe de altă parte, Obama s-a arătat prudent în politica externă după gafele administraţiei Bush. A retras forţele amreicane din Irak şi a redus efectivele desfăşurate în Afganistan. A purtat un război necruţător împotriva al-Qaeda prin intermediul serviciilor secrete, l-a vânat cu succes pe Osama bin Laden şi s-a poziţionat bine în timpul revoltelor din Lumea Arabă. A negociat sancţiuni economice mai dure împotriva Iranului, poate cea mai problematică chestiune de politică externă pentru viitoarea administraţie, însă nu a reuşit să încetinească decisiv programul nuclear al Teheranului.

Declaraţiile lui Mitt Romney pe teme de politică externă au fost mai puţin reconfortante. A fost beligerant acolo unde nu era nevoie, iar consilierii săi par mai degrabă ultraconservatori. Pe de altă parte, încercările campaniei electorale a preşedintelui Obama de a-l portretiza pe Romney drept un miliardar cu tendinţe de capitalist prădător şi-au ratat scopul. Perioada petrecută la Bain Capital şi mandatul de guvernator al statului Massachusetts îl afişează mai degrabă ca pe un bărbat care îşi exercită confortabil puterea executivă, afirma FT. Cea mai serioasă obiecţie faţă de candidatura lui Romney ar fi numeroasele "contorsionări" prin care a trecut pentru a câştiga nominalizarea din partea Partidului Republican. Schimbările dese de poziţie înceţoşează perspectivele asupra acţiunilor sale ca eventual preşedinte. Printre aspiraţiile sale se numără creşterea bugetului de apărare cu 20% în paralel cu reducerea taxelor pentru toate cateogriile de contribuabili şi cu echilibrarea bugetului.

"O astfel de alchimie fiscală pare mai degrabă un exerciţiu de eschivare, nu o reţetă pentru o revenire economică sustenabilă", notează FT.
Repoziţionarea cea mai recentă a lui Romney într-un "centrist pragmatic" pare să i se potrivească mult mai bine decât aparenţa afişată anterior, cea de republican conservator dur, devotat mişcării Tea Party. "Problema este că nu ai cum să fii sigur. Ca personaj în perpetuă schimbare, pare că se bazează mai mult pe cercetări de piaţă decât pe vreo filosofie politică", consideră jurnaliştii FT.

Mai mult, mobilizarea administraţiei Obama faţă de uraganul Sandy a demonstrat că intervenţia guvernului poate fi o soluţie, şi nu o problemă, se spune în editorial. "La patru ani de criza financiară, într-o perioadă în care visul american este ameninţat de o inechitate extremă, este nevoie de o guvernare inteligentă şi reformistă. Obama, a cărui prestaţie a fost definită de criza financiară, pare alegerea mai bună", conchide Financial Times.