Exista vreo legatura intre atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA si falimentul bancii Lehman Brothers, de la 15 septembrie 2008? In 2001, cand reteaua terorista Al-Qaeda a lansat la New York si Washington cel mai sangeros atentat din istoria omenirii, Statele Unite erau in plina ascensiune economica.

In 2008, prabusirea bancii Lehman Brothers a survenit pe fondul unei cresteri rapide a datoriei SUA, ca urmare a angajarii statului in doua razboaie costisitoare (Afganistan si Irak) si a subrezirii sistemului bancar in contextul crizei creditelor imobiliare cu risc ridicat.

Administratia americana s-a vazut obligata la alte cheltuieli pentru salvarea economiei si a marilor institutii bancare de pe Wall Street.

Expertii de peste Ocean afirma ca, fara cele doua conflicte militare, ponderea datoriei publice in PIB ar fi fost cu 9 sau 10 puncte mai scazuta decat in prezent, cand se apropie de 100%. Si poate alta ar fi fost soarta bancii Lehman Brothers, sacrificata in favoarea altor giganti bancari.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 si datoria publica a SUA


Pentru americani, septembrie va ramane intotdeauna drept luna celui mai sangeros atac terorist din istoria tarii.

Atentat care, pe langa pierderile de vieti omenesti si daunele materiale provocate, a marcat o cotitura decisiva atat in evolutia SUA, cat si a intregii planete. 11 septembrie 2001.

Cea mai mare economie a lumii se pregateste pentru o noua zi obisnuita de munca. La Casa Alba e liniste.

Presedintele George W. Bush e in Florida, in vizita la o scoala elementara. Ora locala 8.46 : un avion deturnat si pilotat de teroristi intra intr-unul dintre cele doua turnuri gemene ale World Trade Center.

Terifiantul moment este surprins in direct de postul de televiziune CNN si imaginile fac inconjurul lumii. Apoi sunt reluate parca la nesfarsit, intrebarea „Ce se intampla?” scrijelind precum un cui ruginit relatarile reporterilor.

20 de minute mai tarziu alt avion loveste al doilea turn. Sintagma „atentat terorist” patrunde cu brutalitate in mintile oamenilor, cuprinse de stupoare si groaza. Inconjurat de elevi, Bush este pus la curent.

In fata camerelor de luat vederi, zambetul presedintelui SUA, cel mai puternic om din lume, dispare, in timp ce strazile New York-ului, cuprinse de panica, sunt strabatute in goana si cu sirenele tipand sinistru de zeci de masini de politie si de pompieri ce se indreapta spre locul unde, intr-un nor dens de praf si moloz, se prabusesc turnurile gemene, formand un morman mut si had de fiare.

Putin mai tarziu un al treilea avion intra in cladirea Pentagonului din Washington, in timp ce al patrulea aparat pilotat de teroristi se prabusea in statul Pennsylvania.

La scurt timp, Bursa din New York a decis sa-si suspende activitatea.

La redeschidere, peste o saptamana, indicele Dow Jones a pierdut 7,3%. In acelasi timp, americanii pierdeau sentimentul de securitate in interiorul frontierelor tarii. /

Doua razboaie costisitoare


Dupa 10 ani de la atentate, locul unde odinioara se inaltau stralucitoare si mandre turnurile World Trade Center, un simbol al SUA, este inca un vast santier, iar amintirile sunt la fel de vii.

S-a speculat mult pe seama acelui atac, care a schimbat nu numai viata Statelor Unite, dar si a lumii.

Circula numeroase teorii care avanseaza ipoteza unui complot si care regrupeaza totalitatea criticilor care contesta versiunea oficiala prezentata de guvernul american vizand derularea atacurilor.

Partizanii acestor ipoteze afirma ca raportul oficial este incomplet si cuprinde numeroase inexactitati.

Multe dintre critici sunt adresate administratiei Bush, care ar fi igonorat avertismentele lansate de serviciile secrete straine privind iminenta unui atac terorist in SUA.

La 10 ani de la atentate, suspiciunile persista inca. Iesind in fata natiunii in acel moment de grea incercare pentru SUA, Bush a anuntat declansarea de catre Statele Unite a luptei impotriva terorismului, chemand comunitatea internationala sa i se alature.

In octombrie 2001 a avut loc interventia in Afganistan, acolo unde s-ar fi aflat capul retelei teroriste Al-Qaeda, Ossama ben Laden, catalogat drept inamicul numarul 1 al SUA.

Ben Laden a fost ucis anul acesta, pe 1 mai, dupa o operatiune spectaculoasa a fortelor speciale americane, angajata in plin declin al popularitatii presedintelui Barack Obama.

In martie 2003, in direct pe micile ecrane, o lume intreaga a putut urmari interventia din Irak. Dupa 10 ani de la atentatele de la 11 septembrie, SUA continua sa lupte impotriva consecintelor lor odata cu implicarea in doua razboaie costisitoare, care au adus, practic, natiunea americana in pragul falimentului.

Plafonul de indatorare, ridicat de 10 ori. Aproximativ 100.000 de soldati americani raman dislocati in Afganistan.


Retragerea din Irak a fost decisa de Obama. Aproape 7.500 de militari americani sau ai tarilor aliate au murit in acest conflict sau in Irak, doua razboaie finantate din imprumuturi care au ingrosat datoria SUA.

In cativa ani, bugetul Pentagonului a crescut de la 16% din PIB la 20%. In plus, Washingtonul a lansat o multitudine de programe de securitate cu un rezultat mai mult sau mai putin vizibil.

In ultimii 10 ani, Congresul SUA a ridicat de 10 ori limita de indatorare.

Prin urmare, datoria tarii a crescut de la 5.807 de miliarde de dolari in 2001 la 14.294 de miliarde in 2011, cand a fost nevoie de o noua majorare a plafonului.

In caz contrar, SUA nu si-ar fi onorat obligatiunile financiare, interne si externe.

Intr-o inregistrare video din martie 2004, Ben Laden promitea ca Al-Qaeda va continua strategia impotriva SUA pana cand „vor ajunge in faliment”.

Pe termen scurt, numai costul atentatelor de la New York s-a ridicat la aproape 100 de miliarde de dolari, potrivit Institute for the Analysis of
Global Security, care a luat in calcul locurile de munca pierdute, veniturile fiscale evaporate, distrugerile provocate.

Pentru refacerea locului WTC s-au cheltuit intre 3 si 4,5 miliarde de dolari, pentru reparatiile de la Pentagon - un miliard.

Expertii in relatii internationale ai Brown University au estimat costul pentru SUA al razboaielor din Irak si Afganistan intre 3.200 si 4.000 de miliarde de dolari.

Adica o crestere de 40%-49% a datoriei publice.

Economistul Ryan Edward aprecia, intr-un studiu aparut in iunie 2011, ca fara aceste razboaie ponderea datoriei publice in PIB ar fi fost cu 9 sau 10 puncte mai scazuta decat in prezent, cand se apropie de 100%. Situatia a fost agravata si de criza creditelor imobiliare cu risc ridicat din 2007 si de falimentul bancii Lehman Brothers, din 2008, care a declansat criza mondiala.

Spectrul falimentului Lehman Brothers sperie inca pietele financiare


Cat vor mai dura crizele care macina pietele financiare occidentale, readucand in memorie, la fiecare involburare a apelor bursiere, cazul Lehman Brothers?

Expertii spun ca, in absenta unor masuri corespunzatoare, intoarcerea la normal va intarzia considerabil. Din pacate, nimeni nu stie, se pare, ce trebuie de fapt facut.

Au trecut aproape trei ani de la caderea bancii Lehman Brothers, faliment care, la 15 septembrie 2008, a marcat debutul oficial al crizei financiare mondiale. Intre timp, alta criza ocupa avanscena: cea a datoriilor suverane.

Cum a ajuns Lehman Brothers sa-si inchida portile?


Incepand din august 2007, cand criza creditelor imobiliare cu risc ridicat nu incepuse inca dansul sau devastator pe arena bancara a Statelor Unite, institutia a incercat fara succes sa-si reduca pozitiile pe acest segment, iar intr-un final a fost nevoita sa vanda active in valoare de 6 miliarde de dolari.

Capitalizarea bursiera a bancii s-a redus atunci cu 73%, iar pierderile cumulate au determinat conducerea sa caute pe cineva care sa preia banca. Dar nu a gasit.

Nu a gasit sprijin nici la guvernul SUA care, intre timp, se grabise sa salveze alte banci: Bear Stearns, societatile de credit ipotecar Fannie Mae si Freddie Mac.

Nepasarea administratiei SUA a fost perceputa drept dorinta de a oferi o lectie, desi presedintele Rezervei Federale Ben Bernanke a insistat pe ideea ca Fed nu a fost pus niciodata in fata optiunii de a salva sau nu Lehman.

Dupa mai multe consfatuiri la Casa Alba, la 15 septembrie 2008, Lehman Brothers Holdings Inc se declara in incapacitate de plata si se plaseaza sub protectia Legii falimentului.

Pana in ultimul moment, pietele au sperat ca banca va fi preluata de Bank of America (BofA), asa cum, sase luni mai tarziu, JPMorgan Chase a recuperat Bear Stearns.

Dar BofA a preferat sa salveze Merrill Lynch, ea insasi la un pas de faliment la 15 septembrie.

Eforturi financiare de sute de miliarde de dolari


In zilele imediat urmatoare acestei date, banca britanica Barclays anunta cumpararea activitatilor de investitii si de brokeraj ale Lehman Brothers din America de Nord, inclusiv unul dintre sediile din New York si doua centre de prelucrare a datelor din New Jersey.

Pentru toate a platit 1,75 miliarde de dolari. Banca nipona Nomura a preluat, la randul ei, activitatile Lehman Brothers din Europa, precum si o parte dintre cei 2.500 de salariati impreuna cu totalitatea unitatilor din zona Asia-Pacific, adica aproximativ 3.000 de angajati.

Suma cheltuita: 225 de milioane de dolari.

Caderea bancii Lehman Brothers a antrenat prabusirea bursei americane, propagandu-se, cateva saptamani mai tarziu, pe pietele financiare din intreaga lume.
In cei trei ani care s-au scurs de atunci, statele occidentale au cheltuit sute de miliarde de dolari pentru a proteja si repune pe picioare sistemele lor bancare.

Astfel, potrivit Executivului UE, in Europa s-au cheltuit pentru recapitalizarea bancilor si anihilarea activelor lor toxice 230 de miliarde de euro, adica usor peste 2% din PIB-ul comunitar.

In SUA, Troubled Asset Relief Program (TARP) a acordat ajutor diferitelor companii financiare in valoare totala de 700 de miliarde de dolari. In paralel, Fed a oferit respectivelor institutii credite cu dobanda zero care au totalizat peste 2.500 de miliarde.

In octombrie 2010, costul cumulat al eforturilor de salvare financiara s-a ridicat la 7.800 de miliarde de dolari.

China, care a devenit a doua economie a lumii, dupa SUA, dar inaintea Japoniei, a pus la randul ei in practica un plan de sustinere de 585 de miliarde de dolari.

Neincrederea in elitele politice/


Care este rezultatul acestor cheltuieli uriase, care au fragilizat starea de sanatate financiara a tarilor occidentale? O noua criza: a datoriilor suverane. Poate fi ea considerata o consecinta a falimentului Lehman Brothers? Nu, mai degraba o urmare logica.

Problema este ca slaba eficienta a masurilor, inclusiv programele de austeritate adoptate de guvernele lumii dezvoltate pentru reechilibrarea situatiei financiare au zdruncinat increderea investitorilor in capacitatea politicienilor de a rezolva lucrurile.

Aprobarea de catre Congresul SUA de a ridica plafonul de indatorare a tarii, pe 2 august 2011 - cu numai cateva ore inainte ca, oficial, Statele Unite sa intre in incapacitate de plata si la capatul unei confruntari dure intre republicani si democrati privind conditiile de acceptare a acestui demers -, nu a convins pietele.

Mai ales ca hotararea nu a facut decat sa ofere un scurt ragaz de repliere a fortelor, o noua majorare a limitei fiind prevazuta pentru noiembrie.

In plus, decizia agentiei internationale de notare Standard&Poor’s (S&P) de a retrage, pentru prima data in istorie, ratingul suprem al SUA a aprins pietele, antrenate intr-o noua degringolada profunda.

Se estimeaza, printre altele, ca in luna august pietele bursiere au pierdut 5.300 de miliarde de dolari.

Practic, ceea ce s-a castigat in trei ani s-a spulberat in cateva saptamani. In opinia expertilor, situatia creata aminteste de cea din 2008, desi pericolul unei noi recesiuni este negat cu vehementa.