Zdruncinate de criza mondială financiară şi a datoriilor suverane, la care se adaugă şi războaiele din Irak şi Afganistan, liderii statelor sunt forţaţi să îşi reexamineze ideile legate de „buna guvernanţă”, scriu jurnaliştii de la cotidianul german Der Spiegel într-o analiză pe această temă.

Democraţiile occidentale se considerau până acum a fi eficiente, lucide şi corecte, cu alte cuvinte, modele pentru „buna guvernanţă”, însă evenimentele recente au zdruncinat încrederea în eficienţa instituţiilor vestice. Astfel încât europenii par să se uite cu îngrijorare la noile naţiuni industrializate precum China sau Brazilia. Iar dacă se iau în considerare numai milioanele de refugiaţi şi de migranţi care îşi părăsesc casele din Asia, Africa şi America Latină în căutarea unei vieţi mai bune, se pare că Vestul nu a câştigat bătălia dintre sistemele politice.

Şase din zece cele mai atractice destinaţii pentru imigranţi se află în America de Nord sau Europa. Cu toate acestea patru dintre statele din care emigrează cele mai multe persoane către Statele Unite sunt Mexic, China, Filipine şi India, toate fiind ţări care cresc vizibil. Şi, cu toate că unii dintre aceştia, ajung să trăiască în condiţii mai dificile decât cele din ţara de unde au plecat, Europa şi America rămân atât de atractive încât sute de mii de persoane încearcă să reuşească în aceste zone.

Dezbaterile dintre politicieni şi politologi, mai scriu jurnaliştii germani, au ca subiect, de multă vreme, „buna guvernanţă”. Unii politologi americani consideră că există o „nepotrivire” între cererea tot mai mare pentru a beneficia de o bună guvernanţă şi posibilităţile limitate de a o oferi, fapt ce pune puterile occidentale sub presiune. Experţii, citaţi de Der Spiegel, spun astfel că nu este o coincidenţă faptul că sistemele politice din Statele Unite, Europa şi Japonia îşi descoperă toate limitele, aproape simultan. Instrumentele lor tradiţionale, cum ar fi cele de control al monedei, s-au dovedit, în repetate rânduri, a fi lipsite de putere atunci când s-au confruntat cu puterea unor grupuri financiare globale. De asemenea, guvernele democrate, care depind de susţinerea electoratului lor, s-au dovedit a fi mai bune în distribuirea de beneficii decât în a face unele sacrificii, mai scriu jurnaliştii germani.

Dacă în urmă cu câţiva ani, discuţiile legate de buna guvernanţă se limitau la statele noi şi industrializate, acum este un criteriu după care chiar şi cele mai dezvoltate state ale Vestului ar trebui să fie judecate, parţial şi din cauza competiţiei acerbe dintre ele. Dar şi din cauza că sunt nevoite să concureze cu state care se află în afara graniţelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Într-o serie de mai multe articole, Der Spiegel încearcă să vadă care sunt statele cu cea mai bună guvernanţă. Primul exemplu pe care îl dau jurnaliştii este Rio de Janeiro pe care îl folosesc pentru a descrie modul în care guvernele braziliene ar fi reuşit să invalideze legile globalizării care păreau necontestat. Al doilea exemplu este cel al oraşului Lanzhou cu ajutorul căruia sunt explicate practicile prin care China a fost transformată într-o super putere. Cel de-al treilea caz este cel al Statelor Unite care subliniază slăbiciunile sistemului „checks and balances” care există de mai bine de 200 de ani. Un ultim exemplu este cel al danezilor, o „naţiune exemplară”, după cum spun jurnaliştii germani, în care este explicat cum guvernele pot reuşi să coopereze cu cetăţenii lor.