Poate părea surprinzător, dar sintagma „băncile fac întotdeauna bani” nu mai este universal valabilă. Scăderea drastică a creditării pe segmentul de retail a erodat puternic veniturile operaționale ale acestora. Cu excepția celor mici, care nu au reușit să compenseze acestă reducere și au rămas pe pierdere, celelalte aplică planul B. Trăiesc, în general, din finanțarea companiilor, din vânzarea produselor de trezorerie sau din volatilitatea cursului valutar. Oricum, toată lumea a redus costurile, a diminuat salariile și „a înghețat” extinderea rețelei.

Sfârșitul erei consumerismului a dat o dublă lovitură băncilor.
În primul rând, pe fondul unei lipse de încredere generalizate, creditele noi pentru populație și pentru sectorul IMM s-au redus brusc și puternic. Dacă la finalul anului 2007, volumul împrumuturilor creștea anual cu 60,4%, după patru ani avansul scăzuse de 10 ori, la doar 6,6%. În această perioadă, cea mai dramatică reducere a fost consemnată pe segmentul creditării în valută a persoanelor fizice: de la dublarea anuală a soldurilor (creștere de 134% pe parcursul lui 2007), avansul a scăzut sub 5% la finalul lui 2011.

Această corecție abruptă a excesului de finanțare a fost însoțită și de o deteriorare fără precedent a portofoliilor de împrumuturi vechi. Pierderilor de venituri din scăderea finanțărilor li s-au adăugat și cheltuielile în creștere cu provizionarea, aceasta fiind a doua lovitură primită de bănci. Restrângerea activității economice ca urmare a recesiunii, reducerea salariilor din sectorul public și implementarea cu scandal a OUG 50 a determinat acumularea fără precedent a restanțelor. În acești ani de criză, provizioanele au crescut tot de 10 ori: de la 3,6 miliarde de lei la finalul anului 2007, la 30,7 miliarde de lei în decembrie 2011.

Un exemplu grăitor în acest sens este cazul Volksbank, care, de la o ascensiune fulminantă în doar câțiva ani, până pe locul 3 în sistemul bancar după active, a fost exclusă din vânzarea către Sberbank din cauza rezultatelor puternic negative. Astăzi se reinventează în materie de creditare, în încercarea de a continua reducerea pierderilor, cifrate la finalul trimestrului I la 7,8 milioane de euro.
Cu alte cuvinte, din împrumuturile vechi au câștigat doar băncile care au dat credite de calitate. Un fapt punctat de președintele Asociației Române a Băncilor, Radu Ghețea. „Problemele depind de la bancă la bancă, în funcție de structura de creditare a fiecăreia. Sigur, cel mai mult au avut de suferit cele care au dat credite de consum negarantate și care astăzi au cel mai ridicat grad de neperformanță. Cel mai puțin au fost afectate băncile cu portofolii de credite echilibrate”, spune acesta.

Iar în condițiile în care funcția principală a băncilor este să atragă depozite de la clienți și să le intermedieze sub formă de împrumuturi, președintele ARB consideră că o compensare a veniturilor neobținute din creditare nu se poate realiza din concentrarea pe alte activități.

„Sigur, băncile oferă, de exemplu, servicii de schimb valutar pentru persoanele juridice care au de făcut tranzacții în alte valute, dar aceasta este doar o activitate colaterală. Funcția principală este să atragă depozite și să dea, mai departe, credite”, conchide Radu Ghețea.
Privite din acest punct de vedere, dacă băncile nu mai reușesc să finanțeze populația sau companiile înseamnă că și-au pierdut, practic, jumătate din însăși rațiunea lor de a fi. Iar departajarea între câștigători și perdanți capătă noi valențe.

Lecția de supraviețuire

Dincolo însă de această abordare, fără doar și poate, băncile nu au depus armele și au căutat soluții pentru a trăi sau, mai bine zis, pentru a traversa criza.
În primul rând au redus costurile, pentru a compensa pierderile din activitatea de provizionare. Un număr de 7.135 de salariați au părăsit sistemul bancar începând cu septembrie 2008, un moment în care numărul angajaților atinsese un maxim, 71.505 de persoane. Diminuarea, cu aproximativ 10%, nu a fost mai mare, pentru că o mare parte dintre bănci au încercat să-și orienteze personalul angrenat în acordarea de credite către departamentele de urmărire și colectare.
Între septembrie 2008 și martie 2012, numărul unităților teritoriale a scăzut și mai lent, cu 5%, până la 5.981 de sucursale. Poate părea paradoxal, însă numărul mic de unități închise ascunde faptul că băncile, de fapt, și-au repoziționat centrele neprofitabile în zone cu vad comercial.
În al doilea rând, s-au concentrat atât pe corporate banking – creditarea companiilor, factoring, cofinanțare pe fonduri structurale, cash management, cât și pe alte activități generatoare de profituri, precum tranzacțiile de schimb valutar și cele cu instrumente financiare având ca suport rata dobânzii – titluri de stat, obligațiuni corpo¬ratiste și swap-uri de dobândă.

„Băncile și-au compensat pierderea de venituri survenită prin contracția creditării prin comisionare și tranzacționare. De altfel, cred că în ceea ce privește acest segment, al comisioanelor din activități bancare, pe piața românească se mențin anomalii care nu există pe piețele mature, dezvoltate. De exemplu, există instituții de credit care percep, pentru persoanele fizice, un comision pentru sumele care intră în cont prin transfer de la alte bănci. Acesta este lucrul pe care eu nu îl înțeleg: se aduc bani în bancă, iar banca le comisionează? Iată o anomalie!”, punctează directorul de investiții al Eureko Pensii, analistul Radu Crăciun.

Strategii diferite pentru același rezultat

Dacă analizăm băncile din Top 10, fiecare dintre acestea a aplicat strategii diferite pentru creșterea veniturilor.
BCR, cea mai mare bancă din România, care și-a văzut profitul operațional anulat de cheltuielile cu provizioanele, a înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor din operațiuni de tranzacționare și comisionare. În paranteză fie spus, veniturile din comisioane nu se referă doar la cele din creditare, ci le cuprind și pe cele din tranzacționare, colectarea primelor de asigurări sau din administrarea fondurilor de pensii. Revenind la BCR, comparativ cu ultimul trimestru din 2011, în primele trei luni ale acestui an profitul operațional a urcat cu 11,3%, la 610 milioane de lei, pe fondul creșterii cu 23,8% a venitului net din tranzacționare, la 122,9 milioane de lei și cu 15% a celui din speze și comisioane, la 155,6 milioane de lei.

BRD
, cea mai mare bancă listată, a obținut în trimestrul I un câștig de 125,3 milioane de lei din diferențe de curs, după ce, în perioada similară a anului trecut, înregistrase o pierdere de 35 milioane de lei. Veniturile sale din comisioane s-au menținut la nivelul de anul trecut, iar cele din dobânzi au urcat cu numai 4,6% față de T1/2011. Din instrumente financiare derivate și titluri de tranzacție, banca a înregistrat o pierdere de 50,7 milioane de lei, după ce în T1/2011 avusese un câștig de 85,6 milioane de lei.

Pentru Raiffeisen Bank, veniturile nete din tranzacționare au crescut anul trecut cu 40% față de 2010, la 207,1 milioane de lei, iar cele din dobânzi cu 15,7%, la 1,1 miliarde de lei. Pe de altă parte, banca a obținut venituri importante pe segmentul de corporate banking, unde creditarea a crescut cu 16%. Veniturile din factoring au urcat cu 15%, iar cele din cash management, cu 7%. Cofinanțarea pe fonduri structurale i-a adus o majorare a profitului cu 35%. Nu același succes l-a obținut din comisionarea împrumuturilor, veniturile reducându-i-se cu 28,5%.
UniCredit Țiriac Bank și ING Bank au anunțat, la rândul lor, rezultate în creștere a profitului ca urmare a majorării cotei de piață pe activitatea de creditare și a rezulta¬telor din operațiuni de trezorerie.
„Pentru ING Bank tranzacțiile au fost profitabile, mai ales cele pe schimb valutar, unde costurile sunt mici. Cu toate acestea, tranzacțiile pe piețele financiare au o pondere mică la noi”, arată șeful băncii, Mișu Negrițoiu.
La finalul trimestrului I, instituția a afișat un raport subunitar credite/depozite pe componenta în lei, ceea ce exprimă un exces de lichiditate. Dar, potrivit lui Mișu Negrițoiu, plasamentele băncii în monedă națională pe piața monetară au înregistrat un rezultat negativ, din cauza diferențialului de dobândă. Fondurile au fost utilizate și în operațiuni de swap pe euro, în condițiile în care există deficit în această valută pe piața românească.

Cum sună viitorul?

Este posibil ca reîntregirea salariilor din sectorul public să permită o îmbunătățire a indicatorilor de risc bancar, cu alte cuvinte o scădere a restanțelor. Analiștii spun, însă, că activitatea de creditare va înregistra în continuare avansuri mici.
„După doi ani de recesiune, procesul de recuperare economică a fost lent și distribuit neuniform pe sectoare, fiind insuficient pentru a readuce sistemul bancar, în ansamblu, pe profit. În ceea ce privește perspectivele activității bancare, ne așteptăm la o creștere modestă a creditelor acordate sectorului neguvernamental în 2012, creditele acordate companiilor urmând să înregistreze o performanță superioară celor acordate persoanelor fizice”, explică economistul șef al Raiffesien Bank, analistul Ionuț Dumitru.
Cum va arăta, deci, tabloul la finalul lui 2012? Estimările sunt, fără doar și poate, premature. Cert este că, la sfârșitul anului trecut, doar creditarea companiilor a înregistrat creșteri de două cifre sau pe aproape, cu 12,5% la valută și cu 9,8% în monedă națională. Împrumuturile în lei pentru populație scăzuseră cu 2,4%, iar cele în euro de abia urcaseră cu 4,6%. În aceste condiții, este foarte posibil ca băncile să continue, și în acest an, aplicarea cu succes a planului B.


DISTRIBUȚIA PIEȚEI

Prima bancă, după activele deținute, este BCR, care acoperă o cincime din piață (20,12%). Potrivit clasamentului realizat de BNR, pe locul secund se plasează BRD – 13,57% (cea mai mare bancă listată), iar pe trei, Banca Transilvania – 7,27%.
Primele bănci sunt urmate de grupul celor cinci instituții de credit cu cote de piață mai mari de 5%: CEC Bank – 6,99%, Raiffeisen Bank – 6,69%, UniCredit Țiriac Bank – 6,31% și Volksbank – 5,02%.
În Top 10 se mai află – Alpha Bank – 4,67%, ING Bank – 4,04% și Bancpost – 3,47%.
Cote de piață de peste 1% au mai atins: Piraeus Bank – 2,3%, Banca Românească - 2,1%, Garanti Bank – 1,75%, Citibank – 1,62%, RBS – 1,64%, Credit Europe Bank – 1,34%, Italo-Romena – 1,2%, Eximbank – 1,18%, Intesa – 1,12%, Banca Carpatica – 1,07% și OTP bank – 1,06%. Celelalte 17 bănci au avut cote de piață sub 1%.
Pe piața românească mai activează și două bănci de locuințe: Raiffeisen Banca pentru Locuințe și BCR Banca pentru Locuințe.



DE LA INTERMEDIRE MONETARĂ, LA O SERIE DE ACTIVITĂȚI CONEXE

Potrivit Legii bancare, băncile - persoane juridice române și sucursalele băncilor străine pot desfășura, în limita autorizației acordate de către BNR, o serie întreagă de activități, de la atragere de depozite, la consultanță financiar bancară.
Cu toate acestea, structura activității bancare este împărțită în două categorii: principală și conexă. Cea principală, care reprezintă practic activitatea de bază, constă în atragerea de depozite și acordarea de credite. Cu alte cuvinte, intermediere monetară.
În paralel cu activitatea principală, băncile pot fi autorizate să desfășoare și alte operațiuni care, în ultimii ani, au devenit foarte importante, inclusiv pentru instituțiile de credit românești. Acestea pot fi clasificate în:
  • operațiuni de casă: emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit, plăți și decontări;
  • operațiuni asupra titlurilor de credit și a altor valori: tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu certificate de depozit, cambii, valută, instrumente financiare derivate, metale prețioase, pietre prețioase, valori mobiliare;
  • operațiuni pe piața de capital: intermedierea în plasamentul valorilor mobiliare și oferirea de servicii legate de acestea, administrarea de portofolii ale clienților, în numele și pe riscul acestora, custodia și administrarea de valori mobiliare, depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;
  • operațiuni de asistență a clienților în tranzacții comerciale complexe: consultanța financiar-bancară, transfer de fonduri, operațiuni de mandat, emiterea de garanții și asumarea de angajamente.


SISTEMUL BANCAR ÎN CÂTEVA CIFRE

41 – numărul instituțiilor de credit de pe piața românească, din care 8 sunt sucursale ale unor bănci străine

365,9 miliarde lei – totalul activelor bancare în trimestrul I, în cadrul cărora instituțiile cu capital străin au o pondere de 82,5%

165 milioane lei – profitul sistemului bancar la finalul trimestrului I, pe standard IFRS, în scădere cu 50% comparativ cu câştigul pe RAS din primele trei luni din 2011

25 - numărul băncilor care au raportat profit la finalul primelor trei luni din acest an

23,85 miliarde lei – valoarea provizionelor calculate de bănci la sfâr[itul trimestrului I. |n numai două luni, februarie [i martie, aceasta a crescut cu aproape 1,5 miliarde de lei.

224,7 miliarde lei – soldului creditului acordat populației [i firmelor la finalul lunii aprilie 2012, în cre[tere reală cu 7,9% faţă de acea[i dată a anului trecut. |n timpul expansiunii creditării, avansurile anuale depă[eau frecvent 50%.

22,6% - ponderea comisioanelor în costul creditelor noi de consum în lei acordate populației, la finalul lunii aprilie. Potrivit calculelor income magazine, cel mai redus nivel în acest an a fost atins în luna februarie, când comisioanele au avut o pondere de 19,15%.

4,15% - ponderea comisioanelor în costul creditelor noi pentru locuințe în lei, în luna aprilie. Cel mai redus nivel în acest an a fost atins în martie, de 3,4%.

9,3% - cel mai ridicat nivel din 2012 al ponderii comisioanelor în costul creditelor noi pentru locuințe în euro, înregistrat în luna aprilie. Cel mai redus nivel în acest an a fost atins în ianuarie, de 7,2%.