In contextul in care Guvernul a dat noi reglementari in domeniul pensiilor  este bine sa reamintim un caz flagrant de pensie asa-numita „nesimtita” de catre reprezentantii puterii. Este vorba de venitul pe care il incaseaza fostul presedinte al Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna, de aproape 170 de milioane de lei vechi lunar, care are particularitatea ca este obtinut ilegal. Si nu este singurul fost sef de la Curtea de Conturi care incaseaza de doi ani pensii necuvenite.

Pana la inceputul anilor 2000, Curtea de Conturi era cel mai de temut organism de control, fiind desemnata prin Con­sti­tutie ca autoritate suprema de control in stat. Pe langa activitatea mentionata, la Curte se judecau litigii financiare desco­perite de controlori, in prezenta pro­cu­rorilor financiari. Lucrul acesta nu a convenit multor politicieni, asa ca, la modificarea Constitutiei din 2003, Curtii i-au fost amputate atributiile judecatoresti, ur­mand ca actele de control sa fie valorificate in instantele obisnuite.

Din acest moment porneste lupta lui Dan Drosu Saguna si a altor membri din conducerea Curtii pentru un salariu cat mai mare, urmat, desigur, de o pensie pe masura. Cu toate ca au asistat fara reactie la diminuarea rolului Curtii, presedintele acestei institutii im­pre­una cu alti cativa consilieri de conturi de formatie juridica si-au arogat in continuare rolul de judecatori, chiar daca nu mai aveau sali de ju­decata, iar procurorii financiari fusesera trecuti la Parchetele obisnuite.

Asa s-a ajuns in situatia hilara ca multe solutii date de judecatorii Curtii sa fie desfiintate in instantele ordinare pe motiv ca la Curte nu mai pot avea loc procese. Mai mult, atunci cand au vazut ca solutiile punitive impotriva agentilor economici le erau infirmate, au intors foaia si au dat dreptate firmelor, in detrimentul statului. Si toate acestea pentru a incasa sporuri uriase, de zeci de milioane de lei vechi, care au contat apoi si la calculul pensiei. Pe principiul cine-mparte parte-si face, cei care ar fi trebuit sa vegheze la modul de cheltuire a banului public s-au numarat printre cei care au reusit sa-l dreneze in propriile buzunare.


Practic, pseudomagistratii de la Curtea de Conturi si-au trecut ca vechime de magistrat si perioada 2003-2008, timp in care Curtea nu a mai avut astfel de atributii, potrivit Constitutiei din 2003.

Potrivit legii, magistratii primesc o pensie de serviciu de cel putin 80% din ultimul salariu brut lunar plus sporurile primite in ultima luna dinaintea pensionarii, daca au implinit varsta de 60 de ani si au o vechime de cel putin 25 de ani ca magistrat sau in functii asimilate. Adaugand facilitatile pe care singuri si le-au creat, sumele trecute pe deciziile pensionarilor de lux ai Curtii de Conturi sunt de-a dreptul uriase.

Astfel, Dan Drosu Saguna, ex-presedintele Curtii de Conturi, ridica o pensie lunara de 16.689 de lei, repre­zentand 89% din ultimul salariu (18.725 de lei). Mircea Vasile Popescu, consilier de conturi, a primit decizia la data de 26 februarie 2008 - 12.433 de lei pensie. Pensia corespunde salariu­lui de 14.434 de lei lunar.

Gabriel Sever Bom­bos, consilier de conturi, a primit dreptul la o pensie de serviciu de 12.584 de lei. Mihai Po­pescu - consilier de conturi si vicepresedinte al Auto­ritatii de Audit - ia o pensie de serviciu de 14.812 de lei. Prin comparatie, un judecator al Inaltei Curti de Casatie castiga, in medie, 10.000 de lei brut, ceea ce inseamna ca aceia cu 30 de ani vechime ar putea primi o pensie de cel mult 85 de milioane de lei vechi, cat jumatate din cea a lui Dan Drosu Saguna.

Daca in cazul colegilor juristi din conducerea Curtii ar mai fi putut incerca fortarea legii pentru a-si justifica actiu­nile, ex-presedintele Dan Drosu Saguna este intr-o situatie si mai delicata pentru ca, in mo­mentul in care a devenit presedintele institutiei, in 2002, si-a pierdut calitatea de magistrat. Dar asta nu l-a impiedicat sa-si aranjeze „apele” pentru a incasa o pensie babana.

De altfel, aceste fapte fac obiectul unei plangeri penale depuse initial la DNA, care si-a declinat partial compe­tenta si a transmis-o Parchetului de pe langa Inalta Curte de Justitie si Casatie. Dan Drosu Saguna ne-a declarat, nervos: „Nu am si nici nu am avut vreun dosar la DNA sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Justitie si Casatie.” In ce priveste nivelul la care ar putea ajunge pensia dupa recalculare dupa noile reguli din dome­niul pensiilor, fostul sef de la Curtea de Conturi a de­clarat: „Aceasta problema nu ma intere­seaza. Ce vor hotari autoritatile, aia va fi”.

Ce sunt pensiile „nesimtite”?


Termenul a fost inventat de reprezentantii puterii pentru a desemna pensiile cu mult mai mari decat ar fi avut dreptul persoana in cauza prin prisma contributiei. Practic, ele se regasesc in zona pensiilor speciale de care beneficiaza angajatii din aparare, serviciile speciale, MAI, magistratii sau pilotii. Pensiile speciale se ridica la aproximativ 200.000, din care doar 30.000 depasesc plafonul de 3.000 de lei stabilit de gu­vernanti ca punct de plecare pentru recal­culare in sensul diminuarii.