Financiarul” si „Saptamana Financiara” au adus ieri, la aceeasi masa, reprezentanti ai guvernului, institutiilor ban­care, sindi­cate, patronate, parla­mentari si ana­listi eco­nomici. Motivul in­tal­nirii a fost acela de a identifica solutii concrete pentru com­pensarea reducerilor salariale suferite de angajatii din sistemul bugetar.

Reprezentantii sindicatelor sunt nemultumiti ca reducerile salariale au fost facute fara sa fie respectate criterii de performanta si competente profesio­nale. In plus, acestia cred ca „bugetarii vor trai din ce in ce mai prost”. „Actuala lege a salarizarii este doar un pretext pen­tru a tine si in 2011 salariile diminuate. Pentru recuperarea diminuarilor din 2010 ar trebui majorari salariale de 33% in 2011, pentru a se acoperi si inflatia”, a atras atentia Adrian Barea, prim-vice­pre­se­dinte Sanitas. Punct de vedere im­par­ta­sit si de partidele din Opozitie.  „Ce spu­ne guvernul ca va creste cu 15% salariile este o bagatela. Scadeti inflatia si ramane un­deva la 6%”, a aratat deputatul PSD Constantin Nita.

Inevitabil apare, in context, subiectul imbunatatirii colectarii. Realitatea, pre­zen­tata de senatorul PNL Varujan Vos­ganian, este ca  „veniturile bugetare sunt prea mici in PIB si in loc de 32% ar trebui sa colectam 36%-38% din PIB”. Ca solutie, senatorul liberal a propus crearea unui sistem informatizat de colectare fiscala, care, desi pe termen scurt va genera unele costuri, pe termen mediu va duce la reducerea evaziunii fiscale. Din partea mediului privat, Maria Grapini crede ca nu exista suficienta vointa pentru redu­cerea evaziunii. Din partea guvernului, consilierul premierului, Andreea Paul Vass, constata ca, in problema evaziunii, „este un sistem alambicat, complicat, va fi foarte greu sa rupem pisica in doua”.

Solutia titlurilor compensatorii garantate de stat


Prezent la dezbateri, vicepresedintele Senatului, Dan Voiculescu, a aratat ca „1,5 miliarde de euro pot fi platiti anul acesta salariatilor bugetari”, in schimbul reducerilor salariale de 25% aplicate de la 1 iulie. „Guvernul sa emita titluri com­pen­satorii cu scadenta la sapte ani. Am facut calcule si peste sapte ani nu vor crea probleme. Din punctul de vedere al lichiditatii, al banilor, nu sunt probleme, pentru ca orice banca ar fi interesata sa cumpere astfel de titluri garantate de stat. In plus, bugetarii vor reusi sa rezolve problemele grele, ratele catre banci. Avem asadar tot ce ne trebuie pentru a pune masura in practica”, a aratat prese­dintele fondator al PC. Acesta a explicat ca guvernul trebuie sa discute cu FMI, pentru a modifica tinta de deficit de la 6,8% la 7,1% pentru 2010, respectiv 5,2% pentru 2011, in loc de 4,4%, insa a apreciat ca este vorba de o discutie „strict politica” si nu ar trebui sa creeze dificultati.

„Statul, populatia, bancile, toti ar avea de castigat. Nu vad care ar fi argumentele pentru care nu ar fi posibila o astfel de masura”, a conchis vicepresedintele Senatului.

Analistul economic Ilie Serbanescu este insa sceptic. „Domnul Voiculescu a gandit un mecanism pentru oameni, care mecanism este perfect fezabil, dar FMI nici nu discuta de acesti bani (obtinuti din diminuarile salariale - n.r.). Din punctul de vedere al acordului cu FMI, oamenii au fost scosi din calcul”, a aratat Ilie Serbanescu.

Andreea Paul Vass, consilierul pe pro­bleme economice al prim-ministrului, respinge din start ideea emiterii unor titluri de stat compensatorii.

„Comisia Europeana propune un deficit maximal de 3% din PIB, riscand astfel sanctiuni pe deficit. Romania nu isi mai permite o supraindatorare, pentru ca o natiune indatorata nu este o natiune li­be­ra, ci constant nevoita sa se im­pru­mute”, a aratat consilierul premierului Boc. Ca si guvernantii, Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, spune ca „in momentul de fata avem o con­stran­gere financiara majora: nu exista bani”, iar „deficitul bugetar de 6,8% din PIB nu este deloc usor de finantat, pentru ca nimeni nu te mai imprumuta”.

Bancile sunt dispuse la dialog


Din partea sistemului bancar, Ma­ri­nel Burduja,  prim-vicepresedinte Raiffei­sen Bank, a aratat ca „la creditele private avem o problema imensa, insa pentru ca reducerile salariale au fost facute dupa incheierea contractelor de credit, putem negocia o reesalonare pe termen mai lung”. Iar Florin Libocor, din partea BRD, atrage atentia ca „este nevoie de coerenta in zona de decizie”, iar „jocul de-a taxele” nu mai trebuie permis. La randul sau, Lucian Anghel, economist-sef BCR, a ara­tat ca „bancile sunt obligate sa gaseasca solutii pentru a-si ajuta clientii sa treaca de acest moment dificil”.

Ce spun expertii

Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicata, a identificat mai multe solutii pentru mai multi bani la bugetul de stat: con­cen­trarea investitiilor publice, impozitarea averilor mari si a terenurilor agricole. In plus, prin restructurarea posturilor de conducere si trecerea la cota progresiva pot fi recuperate gradual reducerile salariale, mai intai pentru cei cu salariul mic, a spus Voinea.

Propuneri facute in cadrul dezbaterii:

  • Guvernul sa emita titluri compensatorii cu scadenta la sapte ani
  • Un sistem informatizat de colectare fiscala, care va duce la reducerea evaziunii
  • Statul sa identifice parghiile de politici active care sa faca obiectul unui pact national
  • Impozitarea averilor, a terenurilor agricole
  • Concentrarea investitiilor publice
  • Redimensionarea rolului statului in economie, prin transferarea catre mediul privat a unora din atributiile sale
  • Externalizarea anumitor servicii care se ocupa de absorbtia de fonduri europene