Chiar daca Romania are la dispozitie aproape 20 mld. euro din fondurile europene in perioada 2007-2010 tara noas­tra a avut cel mai mic procent de absorbtie a acestor fonduri. Astfel, Roma­nia a reusit sa atraga doar 13,7% din aceste fonduri, fata de Estonia si Litua­nia care au absorbit 34,7% si, respectiv, 33,6% din bani. In privinta proiectelor de­puse, valoarea acestora s-ar fi ridicat la peste 180% din banii pe care i-am primit, in schimb, proiectele aprobate nu valo­rea­za decat 63,3%, iar finantarea acordata ajun­ge la doar 55,1%.  Spre exemplu, Polo­nia are aproape 182.000 de proiecte corecte depuse, in timp ce Romania - doar 16.800, aici fiind vorba numai de fon­duri pentru instrumente structurale, nu si de cele de pe agricultura. Este de sem­nalat faptul ca majoritatea fondu­ri­lor europene au fost accesate pana acum de institutii ale statului: ministere, pri­ma­rii sau consilii judetene. Cu toate acestea, absorbtia fondurilor europene ramane foarte mica in raport cu banii pusi la dispozitie.

Autoritati pasive


Chiar daca fondurile UE au fost puse la dispozitia Romaniei inca din 2007, de abia anul acesta au fost organizate pri­mele licitatii pentru realizarea proiec­te­lor sustinute din banii europeni. „Pro­­blema e ca proiectele nu au fost cu­nos­cute pana anul acesta, cand au fost orga­nizate licitatiile. Ca procedura, statul ar trebui sa-si finanteze proiectele de pe pia­ta financiar-bancara si apoi sa le de­con­teze la Bruxelles. Dar pana acum nu s-a decontat nimic’’, ne-a declarat Cris­tian Parvan, secretarul general al Aso­ciatiei Oa­me­nilor de Afaceri din Ro­ma­nia (AOAR). Acesta este de parere ca pentru trans­parentizarea proiectelor de finan­tare cu bani europeni ar trebui constituit un sistem de auditare publica neutra inter­na­tionala pentru a se vedea cum se chel­tuiesc banii. „Statul ar putea lua bani de la BERD sau BEI cel putin pentru pro­iec­tele de infrastructura, dar nu face acest lucru. Faptul ca nu se acce­seaza fonduri arata clar incapacitatea celor care au fost pusi sa conduca astfel de pro­iecte”, conchide reprezentantul AOAR.

„Misculatiile” din sistem

Numai in domeniul infrastructurii Romania are alocate fonduri de aproxi­mativ 4,5 mld. euro din banii UE pentru a construi reteaua europeana de drumuri. „S-au cheltuit foarte putini bani din aceasta suma. Poate ca nu au existat oa­meni priceputi pentru a accesa fon­durile. Dar esenta este alta. In Romania se prefera finantarile proprii pentru ca exista un control integral asupra banilor: platesti cand vrei, pe cine vrei. Cu banii europeni nu mai poti face misculatii pentru ca sunt controlati foarte strict”, ne-a declarat Radu Dinescu, reprezen­tantul Uniunii Natio­nale a Transporta­torilor Rutieri din Romania.

Pe de alta parte, nici finantarea din fonduri europene a IMM-urilor nu se simte prea bine. Motivul ar fi ca firmele care doresc sa aceeseze aceste fonduri nu au cofi­nantare sau nu au garantii convenabile, de aceea bancile refuza sa le dea credite. „In sectorul agricol, de exemplu, pro­iectele pe acest segment sunt ingreunate de slaba posibilitate de cofinantare. Si cum toate proiectele trec prin sistemul bancar, multi agricultori care nu sunt eligibili sau nu au garantii nu primesc linii de finantare. De exemplu, anul trecut au fost anulate proiecte de 80 mil. euro tocmai din aceste motive. In plus, la capitolul informare pe proiecte stam foarte prost. Multi manageri din Mi­nisterul Agricul­turii traduc ghidu­rile si procedurile foarte prost. O proce­dura se aplica in Dambovita si alta in Olt si asta de­ru­teaza. In plus, personalul din Age­n­tii e insuficient acum, dupa disponi­bilizari”, ne-a declarat Stefan Niculae, prese­din­tele Agrostar.

Plati efectuate: zero


Pe site-ul Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial ,,Cresterea Competitivitatii Economice” exista o sectiune unde sunt publicate platile efectuate pe Axa I pentru impru­muturile nerambursabile din fondurile UE. Cu doua exceptii, la capitolul „plati efectuate” suma afisata este zero. „Potrivit ultimelor rapoarte, trebuie facuta clar o diferenta intre cele 13,7% din proiectele care intra in plata si platile efectuate in mod concret. Acestea din urma sunt de sub 3%. Si acest lucru se intampla din cauza faptului ca nu exista o imagine concreta la nivel de tara a tuturor platilor care s-au facut, de aceea cred ca ar trebui sa avem o institutie care sa centralizeze aceste date. Pentru ca procesul accesarii fondurilor europene este foarte complicat, iar din acest motiv platile intarzie si nu se face decontarea”, ne-au declarat surse din piata accesarii fondurilor UE.

In acelasi sens, intr-o scrisoare tri­misa recent auto­ritatilor romane prese­dintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso vorbes­te despre un grad de absorbtie de doar 3% in cazul Roma­niei, pe fonduri structurale si de coeziune. O parte din diferenta ar putea veni din faptul ca guvernul Romaniei include in procentul sau si prefinan­tarile care reprezinta 60% din totalul platilor, de 2,6 mld. euro.