Un nou concept, acela de intarire simultana a flexibilitatii si secu­ri­tatii pe piata muncii, care do­mi­na preocuparile europene ac­tuale, incepe sa-si faca loc si in tara noastra. Strategia integrata de intarire simultana a flexibilitatii si securi­tatii in munca - conceptul de „flexicuri­ta­te” - urmareste nu doar schimbarea lo­cu­lui de munca dintr-o companie in alta, ci si modul de organizare a acesteea din urma. Strategia promoveaza competitivi­ta­tea si satisfactia la locul de munca prin crearea unui echilibru intre drepturile si res­ponsa­bilitatile lucratorilor si compa­ni­i­lor, precum si ale autoritatilor publice.


Flexibilitatea, securitatea si sanatatea muncii este o tema de actualitate pentru Uniunea Europeana, iar conceptul de „flexicuritate” patrunde si in societatea ro­maneasca. In acest sens, intre februa­rie 2010 si ianuarie 2013, la nivelul in­tre­gii tari, compania RU-Europe im­plemen­teaza proiectul „Plan strategic national in vederea unui dialog social performant prin instrumente europene moderne: Impreuna pentru siguranta noastra”. Respectivul proiect, in valoare de 19 mi­lioane de lei, este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Opera­tional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeste in oameni” in proportie de 85%. Restul fondurilor vin de la Guvernul Romaniei - 10% si 5% este contributia proprie a companiei. Parten­eri in cadrul proiectului sunt Confe­deratia Nationala Sindicala Cartel Alfa si Centro de Estudios Infer SL din Spania. Proiectul are drept scop cres­terea randa­mentului economic si a calitatii ocuparii fortelor de munca, pre­cum si promo­va­rea unui sistem social echitabil, ce vor duce la  o dezvoltare economica durabila. In cadrul primei etape a proiectului, des­fasurata sub genericul „Zero accidente”, RU-Europe a realizat un studiu privind situatia Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca operationale la nivel de com­panie in Romania si care au ca principal rol prevenirea riscurilor imbolnavirilor si accidentelor profe­sionale. Studiul releva ca, in toate tarile Uniunii, tot mai multi angajati sunt expusi la conditii nocive de munca, carac­terizate prin su­pra­solicitarea osteo-mus­culo-scheletica prin efort fizic intens, stres la locul de munca si o crestere ingrijoratoare a numarului de accidente de munca.

In cadrul UE, accidentele de munca cau­zeaza, in fiecare an, decesul a aproximativ 5.500 de lucratori si ranirea unui numar si mai mare. Iar Romania se plaseaza, din pacate, in fiecare an, pe primele locuri la acest capitol, mai precizeaza documentul citat. Astfel, se atrage atentia ca functionarea eficienta a Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca aduce beneficii tuturor actorilor implicati in relatiile de munca din intreprinderi, daca se doreste reducerea costurilor in termeni umani si financiari.


Companiile considera prioritare problemele de productie, nu cele de protectia muncii


Alaturi de problematica teoretica, studiul realizat de compania RU-Europe a cuprins si o cercetare practica desfasu­rata in peste 160 de unitati din diferite domenii de activitate, avand un numar mai mare de 50 de lucratori, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale Roma­niei. Cercetarea a avut drept scop identificarea perceptiei angajatorilor asupra securitatii si sanatatii in munca si a problemelor ridicate de reprezen­tantii lucratorilor cu raspunderi speci­fice in domeniul secu­ritatii si sanatatii si de lucratorii desem­nati/conducatorii serviciilor inter­ne de prevenire si pro­tec­tie referitoare la pre­venirea accidentelor.

Toate categoriile de personal inter­vieva­te au considerat necesara formarea in domeniul securitatii si sanatatii in munca, raspunsuri afirmative venind din partea a aproape 63% din randul angajatorilor, peste 75% din reprezen­tan­tii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii muncii si mai bine de 71% din personalul desem­nat/re­pre­zen­tantilor serviciului intern de pre­venire si protectie. Adesea insa, an­ga­jatorii nu sunt constienti de importanta organizarii activitatilor de protectie si prevenire, considerand problemele de productie prioritare si aducandu-si aminte de „securitate si sanatate in mun­ca” numai atunci cand se intampla un accident de munca.


Statul trebuie sa se implice mai mult


Cercetarea a reliefat si faptul ca in actiunea de constientizare cu privire la aspectele de securitate si sanatate in munca trebuie sa intervina mai pregnant si autoritatile statului care, utilizand di­ver­se instru­men­te (prezenta­rea de bune prac­tici in domeniu, ma­teriale de infor­mare, inclu­siv legislativa etc.), sa-l con­vin­ga pe an­gajator sa dea prioritatea cuvenita rea­lizarii starii de bine la locurile de munca. Referitor la activitatea de pre­ve­nire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, peste 78% din intervievati considera ca este rentabil pentru anga­jator sa investeasca in achizitio­narea echipamentului individual de protectie, aproape 78% declara ca se realizeaza veri­fi­carea si inlocuirea periodica a echipa­mentelor de prevenire a accidentelor de munca si peste 70% sunt de parere ca masurile cuprinse in programul anual de prevenire vor duce la reducerea semnifi­cativa a acciden­telor. Cu toate acestea, la intrebarea „Considerati ca fir­mele vor investi mai multi bani pe par­cursul acestui an in prevenirea acci­den­telor?” majoritatea au raspuns nega­tiv. Cele mai multe raspunsuri negative, de aproape 93%, au fost date in Regiunea Nord-Est (si cea mai saraca din punct de vedere economic), in timp ce in Sud-Vest procentajul a fost de 52%. In plus, 3,03% din intervievati considera ca masu­rile de prevenire nu sunt utile.

Concluzii


Studiul realizat de compania RU-Europe concluzioneaza ca, in conditiile actuale din economie, caracterizate prin relatii de piata extrem de dinamice si, mai ales, prin fenomenul de globalizare, capacitatea de imbunatatire a perfor­man­telor unei firme este un element vital pentru supravietuirea acesteia. Daca in ceea ce priveste partea strict tehnica eforturile de imbunatatire sunt limitate de posibilitatile financiare ale unitatii, in domeniul organizarii produc­tiei si a muncii se pot opera modificari cu eforturi mult mai reduse si efecte pozitive rapide asupra eficientei activi­tatii. Iar printre masurile de natura orga­nizatorica se inscriu si cele care vizeaza securitatea si sanatatea in munca. Pentru ca obiectivul final al activitatii de securitate si sanatate in munca este protejarea vietii, integritatii si sanatatii lucratorilor impotriva riscu­rilor de accidentare si imbolnavire profe­sionala si crearea de conditii de munca care sa le asigure acestora confortul fizic, psihic si social.